Luni 2 noiembrie. Irish&Music Pub
R.I.O.T.
!!!
orele 21.10. Hanna Horváth (voce) se prinde de microfon şi nu-i mai dă drumul până la ultimul acord. Exagerez niţel, dar ideea este singura mişcare coregrafică pe care o ştie liceanca este să bată cu degetele mari unu-doi, unu-doi în mod constant în timpul pieselor pe microfon. În rest, stă rezemată de stativ (şi mi-a adus aminte de postura lui Shane MacGowan, numai că ea are alte motive să facă asta). M-am gândit că este încă adolescentă, că nu are rodaj, că e timidă … dar atunci, de ce se uită fix la public şi nu cu capul în pământ (sau cum face Nick de la Luna sau Rocco la Firma, să îşi caute un culcuş pe lângă tobe, cu spatele la public)? Povestind cu Áron Hosszú (chitară solo, voce) după concert, mi-a spus o poveste oarecum şocantă, despre cum, la ultimul concert, tot în Pub, acum o lună, a fost purtată pe sus de către public, şi dusă pe mâinile lor până în spate, unde nu mai era nimeni care să o poarte mai departe. Aici, cei din ultimul rând nu s-au uitat în spate, nu şi-au dat seama, nu s-au uitat, şi solista tânără a picat cu capul în podeaua de piatră. A suferit o comoţie cerebrală şi a durut-o capul în mod constant timp de două săptămâni.
M-a impresionat în schimb energia, puterea şi timbrul apropiat de Joan Jett a Hannei (sau pentru cititorii mai tineri, comparaţia ar fi probabil mai adecvată cu Pink) şi sper să evolueze în timp, să înveţe să comunice cu publicul, să mai şi zică ceva între piese, să danseze pe secvenţele instrumentale ale pieselor ŞI SĂ NU MAI FIE ATÂT DE STATICĂ.
Restul trupei (la care, dacă eşti băiat, nu eşti prea atent, la o trupă cu fată la voce) suna foarte închegată (având în vedere că a fost al 12-lea concert de club ever), şi se mişca bine în timpul pieselor. Botond Gagyi (chitară bas, voce) mai prelua rolul solistei şi a mai povestit despre o piesă-două.
Cei doi chitarişti despre care am amintit sunt studenţii din formaţie. Toboşarul este venit din zona Sf. Gheorghe. Toţi din componenţă sunt de origine maghiară. Am fost plăcut surprins de un cover în limba maghiară (Alvin and the Chipmunks e numele trupei, piesa Iulia, nem akor a foldon jaini, cu mai multe diacritice care seamănă a franceză, dar sună a orice altceva). Piesa era faină, iar asta spune multe despre potenţialul repertoriului la formaţia care cântă în mod predominant coveruri (statistica este de 20 de preluări vs. 7 piese originale).
În seara asta RIOT m-a delectat cu interpretări corecte la TNT (AC/DC), I Hate Myself for Loving You (Joan Jett), Zombie (Cranberries), printre altele. A fost şi o piesă cu un invitat din sală (am uitat să întreb din ce formaţie era tânărul), basistul a cântat cu vocea pe o preluare punk faină pe care nu am mai ascultat-o până acum (ceva cu Worms în titlu) şi se compensează mult inerţia solistei prin potenţialul şi îmbinarea perfectă a celor trei voci pe anumite piese.
Părerea mea este că trupa are mare potenţial.
…
FOTO. R.I.O.T. 2 noiembrie
…
VIDEO. R.I.O.T. 2 noiembrie
AC/DC cover. TNT
…
RIOT. Sweet Salvation
