Byte. PĂREREA MEA. Trupele de Bucureşti

Pe plan rock, nimic extraordinar de impact naţional nu a mai ieşit din capitală după Viţa de vie (1996). Nu mai spun faptul că 96% din formaţiile din Bucureşti care pretind a fi rock, sunt făcături.

Se zice că la Bucureşti bate ora exactă. Ceasul lor este însă cu baterie. O baterie care însă de douăzeci de ani nu mai poate să treacă acul peste cifra « 12 ». Astfel, DA. SUNT DE ACORD. La Bucureşti bate ora exactă. Problema este că ei se află încă în mileniul trecut şi la ei bate mereu ACEEAŞI ORĂ.

Ce ne-a dat Bucureştiul bun în ultimii ani? Un Prim-ministru de la Cluj, o Campioană de fotbal la Cluj (în momentul în care s-a blufat prea des cu Careul de aşi, dintre care unul a rămas prins în mânecă de vreo doi-trei ani încoace) şi Manele.

Sunt complet şocat de volumul de activitate al unor artişti de Bucureşti la ei acasă – şi lipsa completă a imaginei lor în restul ţării. Foarte puţine formaţii rock ies din perimetrul capitalei să facă cântări, ori cota unei formaţii se calculează în funcţie de numărul de concerte şi numărul de bilete vândute la aceste concerte. Unii (nu zic nume), precum O.C.S. gândesc în meschinăria lor, “Am constant 1.000 de plătitori la concertele mele din Bucureşti. Dacă înmulţesc asta cu 15 sau 20 lei biletul, onorariul meu ÎN ŢARĂ trebuie să fie X. Acesta este preţul meu şi nu este negociabil. Eu sunt o piatră preţioasă (adică vedetă rock); am X albume şi X clipuri…” Desigur, artistul NU ARE dreptate. Scos de pe traseul obişnuit al cântărilor, nu dovedeşte aceleaşi cifre ce le poate aduna în capitală, la el acasă, unde a cescut cu fraţii, copilărit şi mers la şcoală cu prietenii, unde şi-a făcut relaţii peste relaţii în toţi aceşti ani de activitate. Dar Bucureşteanul nostru nu a cântat niciodată la Zalău, Roman, Tulcea, Râmnicu Vâlcea. Strugurii sunt amari. Zice, probabil, în sinea lui, că „oricum, cine ascultă muzica mea, va veni să ma vadă la Festivalul X sau Y din vară…” Iarăşi, un trist neadevăr. Publicul şi l-a făcut la Bucureşti cântând, cântând, cântând. Nu există alt mod mai eficient şi direct de a te promova. Sponsorii, cu sediile la Bucureşti, plimbă doar aceste trupe prin ţară la evenimentele lor, şi se miră că nu vine publicul în Piaţa Mare să le vadă vedetele din capitală. Este exact ca şi revistele de scandal ce le văd pe tarabe. X şi Y se căsătoresc. Dar cine este X, cine este Y? Eu nu am auzit aceste nume şi nu am văzut aceste feţe în viaţa mea. Vedete false. Asta se promovează în România, în capitală, la ora actuală, şi este şi vina artiştilor rock că se complac în acest Balcanism. Este MARE PĂCAT pentru scena rock autohtonă la nivel global!

Pentru Sport Sângeros III a ieşi în ţară ar însemna să cânte în judeţul Ilfov!

Sport Sângeros III are un MySpace lipsit de orice informaţii concrete despre trupă. Am auzit de SS3 de la Bucureşteni, când merg la Bucureşti. În rest, pauză mare, frate! Din auzite ştiu că este vorba de o colaborare între mai mulţi prieteni care cântă cu alte formaţii mai cunoscute …tot din Bucureşti. Nu am cum să confirm asta. Nu vă pot da exemple de activitate, etc. Nu există informaţia pe net. Am călătorit mult în ultimii 15 ani prin ţară la concerte şi sunt convins că dacă au trecut de limitele oraşului capitală, aceste ieşiri au fost sau cu prieteni sau familie la iarbă verde sau au greşit drumul spre piaţă.

Dacă EMIL ar cânta în fiecare zi din an, ar petrece doar 4 zile pe lună în afara capitalei.

EMIL nu are concerte. Am intrat in website-ul oficial, http://www.emilrulz.com şi aici sunt lovit de un afiş mare pe care scrie ANULAT. Printre litere descifrez că e vorba de o cântare la Sibiu. Mai jos scrie că formaţia se află în studio cu piese pentru un nou album… Am găsit pagina concertelor. Am făcut un calcul simplu: marea majoritate a teraselor de la mare (Costineşti, Vama Veche, etc.) sau Festivalul Stufstock sunt conduse de patroni de club din Bucureşti, deci astea nu le iau în calcul. Au fost 19 cântări în afara Bucureştiului în opt ani de zile. În total au avut 106 concerte din 8 decembrie 2000. Eu doar cu formaţia din Cluj cu care am lucrat timp de 7 ani am acumulat 300 de cântări. În ultimii ani alături de ei mai aveam doar 10% cântări pe an la noi acasă. Fă o comparaţie. EMIL în total a avut 18% cântări în afara zonei ei de influenţă (Bucureşti şi Litoral)!

O paranteză: IRIS nu are website !

Lipsa de empatie CU RESTUL ŢĂRII nu este de condamnat. Formaţia IRIS, spre exemplu (tot din Bucureşti) nu are nici un fel de website sau comunicare cu publicul prin internet. Ei în schimb, cântă, cântă, cântă peste tot.

Circa Şapte a avut circa Trei concerte de lansare, toate legate la 30 minute de casă.

Acum trei săptămâni am primit un comunicat de presă intitulat CIRCA ŞAPTE LANSEAZĂ „LA RECE”. …”Trupa va concerta in trei zile consecutive, 9, 10 si 11 aprilie într-o serie de evenimente în locaţii diferite. Astfel, pe 9 aprilie trupa va susţine o reprezentaţie live în Hard Rock Café începând cu ora 20:00. Pe 10 aprilie, de la ora 21:00, la Restaurant Allhambra, Circa Sapte va evolua în cadrul unui eveniment VIP dedicat partenerilor şi colaboratorilor echipelor implicate in producţia albumului şi a filmului. Pe 11 aprilie, într-un spatiu mai relaxat, la ora 21:00 trupa vă aşteaptă la Clubul Ţăranului Român, la o bere cu cântec. Albumul conţine 10 piese originale şi 6 piese din coloana sonoră a filmului Tache, care va avea premieră în curând. În cadrul evenimentelor trupa va avea ca invitaţi o parte din protagoniştii filmului în regia lui Igor Cobileanski”. Deci, aici avem parte de o trupă de Bucureşti care a făcut coloana sonoră la un film de Bucureşti, având ca invitaţi speciali actori de Bucureşti + frişca de pe tort: toate cele trei (a se citi: T.R.E.I.) concerte de lansare au fost organizate la Bucureşti. Tot ce înţeleg din asta este faptul că miticii sunt auto-suficienţi. Următorul pas al României, după ce a scăpat de Comunism ar fi să adopte sistemul de Caste. Cred că doar acest stil de guvernare ar mai putea avea succes la noi, după puciul din 89 (că Democraţia la noi a eşuat oribil)!

Alexandrina este exemplul tipic de artist mutat la Bucureşti

Un exemplu de artist mutat la Bucuresti, care adoptă strategia miticilor este Alexandrina Hristov (care vine de departe, de la Chişinău). Ce vreau să zic cu asta este faptul că Bucureştenii nu ies în lume cu muzica lor. Ei cântă în cluburile lor (foarte numeroase în comparaţie cu cele deschise în restul ţării) şi se mulţumesc cu asta. …Intru în websiteul Alexandrinei (http://www.alexandrina.ro/) degeaba. Se pare că şi-a depăşit capacitatea de stocare de informaţie şi cei de la găzduire au avut bunăvoinţa să blocheze site-ul cu totul. MySpace-ul nu conţine nici un fel de amănunt despre artistă. Sunt strict legat la subiect de faptul că ştiu că a lansat acum o lună albumul de debut la Bucureşti, a fost săptămâna trecută la Timişoara, iar peste două săptămâni vine la Cluj (vineri 8 mai, la Fashion Club, un club de fitze, după cum se şi înţelege din nume, unde publicul adevărat studenţesc care ar trebui să o vadă nu va păşi). Aşa-s artiştii noştri, plini de aere şi lipsiţi de management pe termen lung.

Rain District, formaţie talentată, cu lider vechi de trupe, dar fără concerte în afara Bucureştiului.

La Rain District (în MySpace) nu văd nici o dată de turneu, sau concert. Aici gaseşti un buton cu concertele din decembrie (sper că este vorba de 2008), unde se scrie, ca într-un blog, despre patru cântări, dintre care una este anulată: Control, două la Green Hours, Suburbia. Totodată, cvartetul se află ACUMA în studio. Încă o trupă care va lansa albumul (imprimat în 200 de exemplare, probabil) în trei/două oraşe din ţară. I rest my case. Suntem departe, departe de scena VIE a rock-ului la care mulţi visează de 20 de ani.

Astea au fost doar câteva exemple. Nu are rost să intru mai în amănunt că oricum, şansele ca tu, citior drag din ţară, să auzi de trupele astea de Bucureşti în afara net-ului sunt NULE.

Un turneu de trei date, chiar dacă aceste concerte au loc în oraşe diferite, nu este un Turneu adevărat. Este un traseu de cântări, o plimbare de weekend, o vizitare de pub-uri din ţară. Avem 50 de oraşe cu populaţie peste 100.000 locuitori. Există 20 de localităţi unde există cluburi unde se fac concerte cu formaţii care cântă LIVE (iaraşi am folosit pleonasmul specific limbii şi zonei noastre geografice).

Dintre toate astea, am cunoscut personal pe cei de la E.M.I.L. care ţin să spun că sunt oameni foarte de treabă şi simpatici, plini de umor. Nu am nimic personal cu nici unul dintre artiştii şi nici una dintre formaţiile menţionate aici. Le-am ales ca exemple, fiind mai cunoscute în anumite cercuri din Bucureşti. Aş putea merge atât de departe să zic că au talent şi potenţial, doar că dintre toţi, până în ziua de azi am văzut doar E.M.I.L. live la concertul impresariat de mine la balul de boboci din clubul No Problem din Braşov, unde Dodo a salvat situaţia, organizatorii şi clubul neavând instalaţia potrivită de sunet.

Găseşti o poveste interesantă despre acest subiect (în engleză) aici:

http://settingsun.wordpress.com/2009/04/13/against-the-grain/#more-276

Comments
9 Responses to “Byte. PĂREREA MEA. Trupele de Bucureşti”
  1. adi spune:

    respect! felicitari richard ca spui lucrurilor pe nume, sper sa ajunga si bucurestenii sa citeasca articolul asta, poate se mai trezesc. ar fi meritat mentionate si trupele foarte impinse de la spate precum mood si amsterdams (m-am saturat sa tot pun „the” in fata), chiar si amaratii de la roadrunner: dekadens sau pixels. ar mai fi.. elephants bizarres, go to berlin, oliver, the marker, butterflies in my stomach

    pe de alta parte, nici o parte din trupele din cluj sau timisoara, de exemplu, nu se pot lauda cu prea multe concerte inafara orasului de bastina: mauser, mushroom story, persona, melting carousel.. probabil ca in cazul primelor totusi s-a mai schimbat situatia in ultima vreme

    • Da. Problema nu este DOAR a Bucureştenilor. Marker sunt de la Braşov. Butterflies sunt din Sibiu. Problema poate fi considerată generală; ca tot ce se întâmplă în ţara asta MIMETICĂ. Bucureştenii însă dau tonul. Cât am lucrat cu Luna amară, asta am facut. Am mers şi am cântat, şi am cântat, şi am cântat. Treaba asta a dat roade … pentru ei.
      TOATE formatiile care intr-adevar vor la modul cel mai serios să reuşească, trebuie să iasă din casă. Internetul nu este o SOLUŢIE, ci un mijloc de promovare suplimentar la activitatea lor. Poate dacă se pornesc trupele, vom avea mai mulţi ascultători ai genului, vor apare mai multe cluburi. Trec anii si cluburile se împuţinează. Publicul s-a subţiat. Oare de ce?

      • adi spune:

        Internetul e un factor foarte important. Da, e numai un mijloc de promovare, insa prin intermediul lui ai sansele, ca trupa, sa iti vina in public niste oameni care sa iti cunoasca unele piese, chiar daca esti pentru prima oara in orasul respectiv. Din pacate insa, cei care „sapa” sau urmaresc fenomenul pe internet sunt putini, iar din ei ajung la concert mai putin de jumatate.
        In ce priveste cluburile din provincie, cele mai multe pun la dispozitie o sonorizare atat de proasta, ca valoarea trupelor scade aproape la zero cand urca pe scena. Faptul ca trupele refuza sa cante in astfel de conditii este imbucurator. Se pune prea putin accent pe probele de sunet, iar sunetistul clubului e de obicei acolo numai de forma.

  2. Floppy spune:

    Publicul s-a subtiat si nu s-a subtiat… adica nu cred ca sunt mai putini oameni care merg la concerte, dar oferta a crescut enorm de mult in ultimii ani, asa ca lumea e mai selectiva, cum e si normal. E imposibil, atat financiar cat si fizic sa participi la atatea si atatea concerte.

    Tin minte ca acum 3-4 ani de zile mergeam la mai orice concert era in Cluj pentru ca rar erau mai mult de unul pe saptamana; in ultima vreme se suprapun 2 sau chiar 3 evenimente in aceeasi seara (cel putin in weekend).

    Cred ca un exemplu de actualitate e Moonspell. La primul lor concert in Romania (martie 2005) au fost vreo 1800-2000 de oameni. 3 ani mai tarziu (mai 2008) au fost cam 1400 in conditiile in care pretul biletelor a fost aproape identic cu cel din 2005 si concertul a avut loc in Bucuresti. Saptamana trecuta de-abia daca au fost peste 1000 de oameni si mai mult ca sigur daca nu erau si Cradle of Filth numarul era considerabil mai mic. Stiu, e vorba de trupe straine si alt nivel al biletelor…

    Revenind….in multe orase nu prea sunt locuri in care sa canti in conditii cat de cat decente. Eu sunt din Bistrita si consider ca e un exemplu graitor in acest sens. Ani de zile s-au organizat concerte intr-o bodega ordinara in care incap 70-80 de oameni si orice trupa cu mai mult de 4 membrii da „pe langa scena”, ca sa nu mai vorbim ca la maxim 5 minute dupa ce se termina concertele incep sa rasune manelele. Pe multe trupe nu le inteleg cum au acceptat sa cante acolo…

    Dar ai dreptate, unele trupe au niste pretentii nejustificate si „contraproductive” pana la urma cand e vorba de a canta in alte orase fata de cele de „bastina”. Se ajunge la situatii in care formatii autohtone care de-abia misca (a se citi au un repertoriu de sub 10 piese sau in cel mai bun caz un album editat) sa ceara cat o trupa, fie ea romaneasca sau straina cu 3-4 albume bine primite (la nivel international, nu intre prieteni).

  3. Roland spune:

    eu sunt din Cluj-Napoca si acum poate sunt un pic subiectiv dar parerea mea e ca in Cluj asa pe general chiar sunt trupe foarte ok (Grimus, Mushroom Story, Relative, Truda, Guerrillas, etc), chiar am fost la multe concerte si Este potential.
    Parerea mea e ca trebuie promovate trupele din zona incepand pe plan local apoi chiar extern.

  4. fotzey spune:

    eu zic ca artistul trebuie sa-i ofere la om ceva interesant ca sa-l scoata din casa in conditiile date.

  5. jah spune:

    eu zic ca daca artistul bucurestean vrea sa cante in bucuresti, sa-l lasam in pace si sa nu mai murim atata de grija lui…
    aceasta obsesie provinciala cu „miticii” mi se pare depasita. de ce mori de grija lor, daca oricum ii consideri naspa?

  6. li spune:

    E adevarat in mare ce ai scris dar termenul „mitic” cam deranjeaza, si eu sunt din Ardeal. E cam exagerat sa zici ca nu a dat nimic Bucurestiul in afara de VDV… Coma? si am zis doar 1 trupa. Care canta oriunde in tzara, si sunt niste oameni extraordinari si ne-au organizat concert in Bucuresti si aparitie tv fara alta intentie decat sa ajute. E nasoala centralizarea, intr-adevar, dar trebuie sa miste cineva din proprie initiativa si in provincie, nu vad de ce ar face-o capitala pentru noi. In fond nu e neaparat doar vina trupelor ca nu ies din orasul de bastina. Nu cred ca ar fi multi care sa refuze invitatii la *initiativa* unui patron de club sau promoter din provincie. Care sunt putini, in general fixati cu ochelari de cal pe metale grele, si au ca activitate principala mancatoria intre ei. Si la noi e muuulta mentalitate de schimbat…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: