Zoom. ZDOB&ZDUB. ab4

Alternative Rock

ab4

mâine la B'estfest 2009MySpace: www.myspace.com/ab4band

  • An înfiinţare: 1999
  • Localitate: Bucureşti

RĂDĂCINILE – NUMELE

Doru: Sorin Boancea (al cărui frate este soţul Loredanei Groza şi este mâna dreaptă al lui Sârbu la Media PRO), a fost primul nostru manager, de pe vremea când ne numeam RAMA. Eu am venit la RAMA ca vocalist, pe vremea când Jean era la chitară (ulterior Zebre, actual la Dekadens). Am cântat o dată sub vechiul nume, care mie nu îmi plăcea, că mă ducea cu gândul la margarină. Apoi, managerul a venit cu noul nume, pur şi simplu ne-a propus numele ab4. Nu mi-a picat fisa pe moment că este vorba de o grupă sangvină. E simplu, ne-a plăcut.

AB1. DoruCZB: Aţi prins perioada când s-u făcut primele 12 videoclipuri gratis la Atomic TV?

Doru: Nu. Ne-am lansat când Atomic TV deja pierdea din popularitate. El rămăsese în vârf din inerţie. OCS, Vank şi Şuie Paparude au prins etapa lansării postului; noi am apărut la scurtă vreme după aceea.

MTV BEST ROMANIAN ACT 2003

CZB: Aţi reprezentat România la Edinburgh 2003 MTV Europe Awards.

Doru: Pentru prima oară în viaţa mea am avut un şoc imens. O să fiu foarte rău, dar 95% din cei care se ocupă de muzică în România vânduseră până în acel moment blugi, rulmenţi, ciorapi de damă. La Edinburgh, oamenii invitaţi la Festivalul eveniment se uitau la noi ca şi cum am fi luat cireaşa de pe tort, însă nu s-a întâmplat nimic pentru că nu s-a procedat cum ar fi trebuit. Producătorul trebuia să sune la agenţi de A&R, PR, agenţii de impresariat din Europa şi bătut fierul cât era cald… şi am revenit Acasă, şi urmăream alte formaţii, care luaseră premiul asemănător din alte ţări europene, precum Polonia (Mislovic). Polonezii au luat Premiul MTV şi au plecat imediat în turneu european. Noi am rămas acasă, dar acest Turneu este valabil pentru orice căştigător al Premiului Best Act. Trebuiau investite câteva mii de euro.

Acolo, statutul de Artist are o cu totul şi cu totul altă connotaţie. M-am aflat lângă Michael Stipe (REM), Justin Timberlake, etc. Singurul lucru care ne permitea să fim acolo era ecusonul de pe piept pe care scria „Artist. Dress Room. Restricted Access”. Exista un respect colegial din partea celorlalţi artişti, chiar dacă nu ne cunoşteau, iar modul în care Staff-ul se comporta cu noi … Eram necunoscuţi, dar scria Artist pe ecuson, iar motivul pentru care ne aflam acolo este meritoriu. Deja făceam parte dintr-un circuit de conexiuni şi contacte. Erau prezenţi la petrecere şi în backstage reporterul de la NME, DJ de la un post naţional britanic, reprezentanţi de la MTV Europe. Toţi îşi fac treaba şi sunt prezenţi la astfel de evenimente. La noi în acel moment a lipsit organizarea din spatele trupei. A fost un moment foarte important pentru ni, am crezut că într-adevăr se va întâmpla ceva. Un producător britanic şi o domnişoară DJ de la un post de radio, care urma să lucreze pentru noi pe partea de PR, au venit cu noi la Bucureşti. Trebuiau stabilite şedinţele de lucru cu noi. Am avut discuţii concrete într-o atmosferă relaxată, la o bere. Trebuia însă achitat un onorariu pentru relaţiile şi efortul lor de a pune treaba la punct. Fee-ul era ceva de genul 2.000 £, ca sumă de pornire (onorariul total de £10.000 – £15.000 urmând să se acopere din câştigurile pe termen lung). Noi nu aveam această sumă de pornire la momentul respectiv; banii trebuiau să vină de la casa de discuri, defuncta Transglobal la care eram semnaţi. Banul nu a ieşit niciodată din casa de marcat. Treaba s-a terminat acolo. Ideea era că era nevoie de aceşti bani ca s se pornească campania de promovare pentru a stârni interes pentru formaţie şi pentru a se organiza primul turneu afară. Oamenii ne-au spus: Business in London is Made in London.

AB3. AntonioPrezenţa scenică trebuie avută acolo. Impactul pentru Artist este dacă eşti acolo şi ai un public în faţăşi este şi omul de la A&R în sală plus talent scouts. Pentru asta trebuie conexiuni şi cineva trebuie să facă aceste invitaţii cheie.

CZB: Dar eraţi semnaţi la o casă de discuri internaţională, Chelsea Records.

Doru: Da. Chelsea Records era o găselniţă de marketing, cu sediul în Statele Unite, dar înfiinţată de către oameni de afaceri din Bucureşti.

CZB: Care a fost treaba cu purtatul fustei de piele neagră  în perioada de lansare, în 2000?

Doru: Eram mai aproape de epoca Glam. A fost o toană de moment cu machiajul şi cu fusta. Deşi nu consider că am dat semne că exagerez, m-am şocat, şi mă deranja faptul că nu mă puteam simţi la locul meu în oraşul meu. Eram stresat în Metrou, în sensul că aveam impresia că la un moment dat iau bătaie. Ori, eu doresc să mă pot simţi liber în oraşul meu, nu să fiu bătut. Vroiam să mă exprim din punct de vedere artistic, dar în acelaşi timp am fost obligat să mă auto-cenzurez ca să rămân teafăr.

În acelaşi timp, sunt perfect conştient că la Londra aş fi fost considerat perfect normal.

CZB: De ce ideea de a pleca în Italia?

cu spatele la zidDoru: Ca să reuşim să câştigăm din muzică. Când zic asta nu mă refer la bani pentru castele sau domenii vaste, ci a câştiga suficient de mult încât să ne permitem să facem numai muzică. În momentul de faţă, fiecare dintre noi are câte un job ca să ne putem întreţine. Nu suntem încă la nivelul de remuneraţie încât să ne permitem să ne susţinem. Am observat ulterior că nu este o diferenţă foarte mare între scena rock din România şi cea din Italia. Totuşi, acolo, dacă o formaţie ar avea performanţele ce le-a avut ab4 de-a lungul acestor ani, înseamnă că este la un nivel unde poate să îşi achite cartela de metrou şi berea de vineri seară. Ca să fiu mai precis, dacă ai două discuri la activ, câteva clipuri, şi activitatea concertistică prin cluburi, înseamnă că eşti unde trebuie să fii şi că este timpul să începi să aduni roadele muncii tale, lucru care în România nu funcţionează. Pentru noi, Italia reprezintă totodată o stradă de legătură pentru tot restul europei, mai ales că la vremea respectivă, Italia era mult mai ancorată în Europa decât România. România ajunge la acest nivel de legături de abia după 2007.

CZB: Există vreo legătură între plecarea ab4 în Italia şi plecarea basistei?

Doru: Basista era Chitarista, o cheamă Cristina Puia şi a plecat în Italia; prin ea l-am cunoscut pe Enrico, care a înlocuit-o, şi care a fost primul italian din formaţie.

CZB: Câţi din componenţa originală a formaţiei au plecat deodată pentru a continua proiectul în Italia?

Doru: Doi, respectiv: Daniel Olteanu şi cu mine (Doru Trascău).

(al patrulea ab4 din componenţa originală este Janin Pasniciuc)

CZB: Ai putea scurt să îmi faci un Timeline pentru… perioada la Bucureşti, activitatea în Italia, pauza de activitate?

AB4. DorianDoru: În cea mai mare parte a timpului am activat în România. Aşadar, ab4 a avut, şi încă are, capitala la Bucureşti. E drept că am stat vreo 2 ani şi am bătut meleagurile italieneşti. În perioada aceea locuiam acolo. În restul timpului însă făceam naveta. O pauză am avut. Acuma însă îmi este greu să spun cât a durat. De pe piaţa muzicală de-aici am lipsit vreun an şi jumătate. În rest, am apărut cu intermitenţe. Când mai des, când mai rar.

Componenţa

  • Doru (voce)
  • Enrico (chitară)
  • Antonio (chitară bass)
  • Dorian (tobe)

Discografie

  • Toxic (2000)
  • Broken Trust (2003)
  • Burst Into Life (Demo, 2008)
  • Five Days (2009)

Videografie

  • Despre o tipă (2000)
  • Cum ar fi (2000)
  • Hol (filmat/regizat de Tudor Giurgiu, 2001)
  • Nu-ţi fă griji (bonus track la varianta de CD, featuring Verdikt, 2001)
  • Cold (2003)
  • Preferences (2003)

Byte. Vineri 3 iulie poţi vedea ab4 la Bucureşti, în cadrul Festivalului BestFest 2009.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: