Zoom. INDUSTRIE. Un Cluj de nota 4 (patru)

Un Cluj de nota 4 (patru)

Am de ales între două titluri:

Click. INDUSTRIE. Clujului lipseşte atitudinea de metropolă

sau

Zoom. TZEAPA. Remember Pub vs. Irish&Music Pub.

Am ales cel de mai sus, după ce m-am calmat!

m-am întors. Acasă. la 23.00. joi seara. 8 octombrie. 2009. scriu acest articol.

Motive obiective personale.

pentru ce ieşisem? Am şi uitat.

Am cheltuit 47 lei. Pentru puţin.

Să o luăm cronologic?

CFR Cluj putea fi lider de etapă dacă câştiga acasă cu Iaşi.

Iaşi nu a creat probleme mari în trecut Clujului.

Clujul a condus din minutul 20. Iaşul a egalat în minutul 70.

11 metri. Cluj în 10 oameni. 25 de minute mai târziu. Locul 2 în clasament.

Consideri că avem un campionat echilibrat cu echipe de valoare apropiată?

Nu. Începând din seara asta consider că NOI (ca şi Clujeni) nu suntem capabili să ne asumăm responsabilitatea, mândria şi atribuţiile care vin odată cu transformarea oraşului din provincie în metropolă. Pur şi simplu.

8 octombrie. 2009.

La Cluj trebuiau să cânte

Artistul responsabil pentru iniţierea mişcării muzicii Electronice în România.

Singura formaţie 100% Reggae din România.

Primul. Anunţat la 21.00. Mircea Florian. La Irish & Music Pub.

Al doilea. Anunţat la 22.00. El Negro. La Remember Pub.

19.30. Ies din casă (bine, e un apartament, etajul 4, dar eu îi zic casă, sîc!). Iau autobuzul.

20.00. Sunt punctual. Music Pub (m-am săturat să scriu şi Irish. Nu este nimic Irish la Pub. Pub-ul a fost Music Pub din 95. pentru mine, mereu Music Pub va fi, la fel cum pentru bunicii acestui oraş, a rămas fosta Cramă Metropol. End of story).

Stabilisem schimb de vorbe cu Mircea Florian la 20.00.

Probă de sunet. Mă întâlnesc cu veche cunoştinţă. Artist clujean de folk, care cântă la petreceri şi se laudă cu cunoştinţele lui. Aflu că el este şef pe seara de joi la Pub. Super.

Dau adresa Blogului muzical. Bănuiesc că acum face spume citind aceste rânduri, nesigur de ce va urma. Bănuiesc deasemenea că îmi voi plăti biletul în continuare să intru la concerte … dacă o să am vreodată o seară să pot sta în oraş până la 3 dimineaţa. Mă explic îndată.

20.20. Gata probele. Am dat mâna cu artistul între două piese de probă, să ştie că am sosit. 20.22. Trece pe lângă mine. Anunţă că merge la Hotel. Se întoarce în 20 minute.

Am hotărât să trec prin Remember Pub, relativ aproape, să dau mâna cu Bogdan de la El Negro, să ne cunoaştem, că făcusem interviu prin email. Nu puteam sta oricum şi la concertul lor. Trebuia să fiu acasă la 22.30. Avem copil, etc. aşa m-am înţeles cu conducerea. Acasă avem un fel de autonomie anarho-politică. Suntem doi lideri şi împărţim postul de Preşedinte, fiecare câte 6 luni pe an. Nevasta mereu este realeasă. EU tot lipsesc când se organizează aceste voturi cu urnă. Am impresia că ceva nu e în regulă. Nu am comentat niciodată. Găteşte formidabil. Nu cred că am mai fost Preşedinte în casa mea din anii 90 … 1,2,3…7, vai deja sunt 10 ani?! Trebuie să organizez un plebiscit.

În fine, la 22.30 trebuia să fiu acasă.

20.35. Intru la Remember Pub. Pustiu. Văd că este redecorat. Dar tot cu ventilaţie insuficientă. Este şi un miros tipic pentru beciurile din centrul Clujului … mă rog, în afară de Diesel Club. Mă întorc la Music Pub.

20.45. Stress. Mircea Florian s-a întors. Ştiam că la 21.00 începe.

Ajung să povestesc cu el. Stabilesc interviu pentru mââine dimineaţă. Totul OK. Întreb de ora început. 21.30. Bine, că apuc să fac o scurtă filmare şi câteva poze în 30 de minute de concert .. totuşi. Atenţie! Nu este anunţat nici o formaţie în deschiderepe afiş!

21.00 termin discuţia cu artistul. Ies şi povestesc cu amici. Cumpăr ceva de mâncare (8 lei) şi încă o bere (5,5 lei). Înainte luasem un ceai (4 lei) cu 50 ml. rom (7 lei). Am mai lăsat bacşiş în total la cele două comenzi 2,5 lei (viaţa m-a învăţat că nu merită să fii zgârcit … oricum, dacă faci calculul, e vorba de cei 10% de bun simţ!).

La asta se mai adaugă faptul că am negociat cu Imi (organizatorul de care vă spusesem mai înainte, Emeric Imre) să intru cu un prieten, amândoi pe un bilet … biletul fiind 15 lei. De fapt eram trei. Am dat deci fiecare 10 lei ca să intrăm … înloc de 15 lei.

Până aici, 37 lei.

Era 21.30. Nu începuse încă spectacolul pentru care venisem de fapt.

21.55. Măncasem. Băusem. Tot. Începusem să îmi spun că dacă tot am stat până acuma, mai stau un pic şi măcar fac o filmare şi două poze cu artistul înainte de a pleca.

Sună telefonul.

Nevasta. Să vin acasă.

Urmează plebiscitul.

Ştiţi cum e aia, când spui la copil să facă ceva şi atunci el nu face acel ceva?

Mai stau, că doar sunt copil mare acum.

22.10. Aşteptatul a meritat. Urcă Emeric Imre pe scenă. Pregătesc aparatul pentru filmarea concertului cu Mircea Florian de la prima secundă în care intră pe scenă.

Aşteptam prezentarea oficială făcută de Imi. Care i chitara în mână, se aşează pe scaun. Cred că îl va acompania pe Mircea Florian. Nu puteam fi mai greşit.

Vorbeşte la microfon. Trag cu urechea. Zice că urmează să ne cânte EL câteva piese.

Era 22.15. Îl înjur

şi în mintea mea, şi celor cu care eram.

Am plecat.

Nu erau taxiuri afară.

Mă decide să fug prin Remember Pub să dau mâna cu Bogdan de la El Negro. Iar dacă au început să cânte, filmez o piesă, fac o poză.

22.25. Ajung la intrare. 20 de tineri aşteptau în faţa omului cu bilete. Nu ştiu de ce.

Lumea chiar nu ştie ca să plătească biletul, trebuie să pună mâna în buzunar, să scoată echivalentul cifrei scrise pe afiş după cuvântul intrare sau bilet şi să intre în club pentru concert? Au trecut 20 de ani, oameni buni! Degeaba.

Explic cine sunt. Sunt lăsat să intru. Sunt căteva zeci de persoane răsfirate prin diversele încăperi şi colţuri ale clubului. Merg direct la sunetist (când te pierzi într-un club, sau nu mai ştii cât e ceasul, te duci la omul din spatele mixerului. El ştie totul!). Îl întreb de El Negro, îl întreb de patroană. Nimeni nu a venit încă.

22.30. Sunt deja în taxi. Peste 10 minute ajung acasă.

Concert la 21.00 la Music Pub.

Concert la 22.00 la Remember Pub.

Am stat ăn centru până la 22.30.

Teoretic aveam poze şi filmări de la ambele concerte.

Practic, am cheltuit 37 lei, la care se adaugă banii de taxi 10 lei.

Şi am pierdut trei ore în oraş, plimbându-mă între două cluburi, întrebând şi aşteptând artiştii să susţină recitalurile la orele trecute pe afişe.

Cine e de vină? Clujul. Patronii. Lipsa de punctualitate.

Publicul care stă afară înloc să intre din prima. Cercurile vicioase pentru că nimeni nu are curajul să pună piciorul în prag. Publicul aşteaptă … nu ştiu ce aşteaptă, că biletul trebuie plătit, ca la film, ca la teatru, mai nou, ca la autobuz. Patronii aşteaptă să intre publicul ca să înceapă concertul … că au riscat să ofere suma fixă la artist … dacă nu vrea să rişte, să nu facă concerte.

Să scrie mare pe afiş: nu ştim la ce oră începem sau începem la ora la care s-a acoperit onorariul artistului din bilete. Clubul nu se închide până nu se vând 214 bilete, sau câte este nevoie …

Ce am înţeles în seara asta este că a sosit o nouă generaţie de studenţi la Cluj care se învaţă să vină la concert cu o oră după ora trecută pe afiş sau anunţată pe MySpace. Eu asta am înţeles în seara asta.

Cine pierde în final? Toţi avem câte ceva de pierdut. Cel mai mult pierd artiştii. Implicit pierde publicul în materie de activitate culturală. E un cerc vicios.

Şi mai jalnic este că vin alegerile şi iarăşi nu avem cu cine vota. Măcar de am vota toţi cu Mihai Ghimpu, să ne unim odată cu fraţii noştri de peste Prut. Cred că suntem cea mai penibilă ţară din lume. Nimeni nu ştie ce vrea, şi lucrurile funcţionează într-un fel sau altul, împotriva voinţei noastre, pentru că aşa vor cei de afară (care se folosesc de noi ca de o ţară de consum al produselor de rebut de la ei).

Noi. Provincie. Da.

Dar aici, ca la negri din State. Doar noi ne permitem să ne spunem Provincie, fără să ne jignim. Restul care ne spun aşa sunt Mitici şi trebuie să înveţe să ne respecte.

Nu avem poze. Nu a cântat nimeni din punctul meu de vedere.

Un mare 4 împărţit între cele două cluburi pentru recitalurile oferite clujenilor în seara de 8 octombrie. Irish Pub, Remember Pub, Sunteţi penibili!

0.34. vineri. 9 octombrie. Am aberat un pic, dar dacă vrei să pricepi, îţi dai seama că nu am scris nimic în plus. Totul se leagă în Eterna şi Fascinanta (noastră) Românie!

Comments
6 Responses to “Zoom. INDUSTRIE. Un Cluj de nota 4 (patru)”
  1. moment spune:

    da.

    Aseara am fost la concert in Irish Pub (Front, Relative si keepaway) si ca sa vezi ora trecuta pe afis era 21 si concertul a inceput la ora 20:15 si…. chiar m-am mirat !! unii organizatori si trupe trebuie sa fie punctuali …. si asta tine de caracterul lor si e pacat ca vor pierde !! de exemplu, aseara, daca nu ma insel, au fost peste 200 de oameni in public.
    Adevarul e ca: trupele sa invete sa respecte ora de incepere a concertului, asta in primul rand, de bun simt ! si apoi ca ……

  2. dancetrauma_attila spune:

    Mda,am fost si eu la El Negro in Fire(pentru mine si multi altii,de fapt majoritatea,tot Fire a ramas acest Remamber Pub).Intr-adevar,publicul s-a adunat foarte tarziu.Un public ciudat,oameni altfel decat de obicei…atatia cocalari n-am mai vazut niciodata in acest club.El Negro a cantat perfect,dar nu simteam nicicum spiritul reggae,nu ma mira ca ascultatorii de reggae din Cluj,destul de numerosi de altfel,au lipsit de la acest concert,unii chiar s-au mirat ca vreau sa-i vad.Da ma rog,nu despre asta vroiam sa scriu.
    Treaba cu timpul scris pe afis,si publicul…Imi amintesc de exemplu de concertele sustinute de noi in clubul Roland Garros.Puneam ora 20 pe afis cu speranta ca se vor aduna pe la 21.La ora 21 eram cu instrumentele in mana si in sala 15 oameni…hai sa mai bem o bere…la 21:30 incepeau sa vina,la 22 am inceput sa cantam,la 22:15-22:30 sala era plina.Intr-o situatie ca asta ce poti sa faci,degeaba canti la 15 oameni,data viitoare nu te mai accepta clubul…

  3. problema ta. spune:

    Tot ce am inteles din asta este ca ocupatia ta(pasiunea sau ce este) este in conflict cu starea civila…Si parca mai miros ceva discurs de „clujean de import” similar cu jucatorii chefereului din gruia.

  4. a dude spune:

    eu nu pricep cu ce sunt cluburile in sine vinovate.
    in primul caz, vina apartine organizatorului, adica lui Emeric Imre (dupa informatiile tale).
    in al doilea caz, daca artistul chiar vroia, presupun ca nu il impiedica nimeni sa inceapa la 22.00.
    asadara, cu ce sunt patronii de vina? ca nu stau cu pistolul la tampla artistilor?
    in alta ordine de idei, nu intereseaza pe nimeni viata ta personala. daca te-ai bagat la o faza, fa-o pana la capat! presupun ca daca aveai posibilitatea sa faci un interviu cu Metallica la 03.00 dimineata, nu-ti mai pasa ca ai nevasta si copil, nu?…

  5. moment spune:

    pt @ a dude

    sorry … but …..

    „asadara, cu ce sunt patronii de vina?”

    – pai in primul rand daca patroni sunt organizatorii sau gazde furioase , eu cred ca merita atentionate sau chiar impiedicate (la propriu) pt ca au si ei parte lor de …. vina .

Trackbacks
Check out what others are saying...
  1. […] Despre cum merg la noi, aflaţi de la Richard. […]



Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: