Byte. PĂREREA MEA despre artiştii bolnavi. Partea 2

Constanţa, oameni buni, este foarte importantă pentru imaginea formaţiei pe termen lung.

Succesul ţine de activitate, distribuţie şi dezvoltarea pârgiilor şi a antenelor, nu doar de relaţii, pile şi bani. Sfatul meu pentru orice formaţie debutantă este că trebuie să se cânte constant în toată ţara, indiferent că se rezolvă intrările la 5 sau la 20 de cluburi. Dacă există un om problemă în trupă care nu vrea să călătorească, dar restul vor să facă treabă, trebuie să se găsească un înlocuitor pentru persoana în cauză, chiar dacă este vorba de un instrumentist foarte talentat. Dacă el este chiar cel care compune muzica, atunci formaţia are o problemă foarte mare. În orice altă situaţie, schimbarea va avea numai efecte benefice asupra evoluţiei proectului. Cântarea de club este cartea de vizită a oricărui artist. La un moment dat, dacă artistul sau proiectul impresionează plăcut în concert, formaţia se va bucura de efectul dominoului.

Următorul pas, atunci când este suficient repertoriu, să se găsească soluţia să se colaboreze cu o casă de discuri pentru a avea distribuţia asigurată în magazine care au şi un raion constant de muzică. Oricât de puţine ar fi, ele au apărut, cel puţin în oraşele mari. Suntem încă departe de a avea pretenţia să se deschidă un Virgin Megastore … totul depinde de deschiderea publicului fonofil de a căuta şi cumpăra materialul original, fie el CD sau DVD.

Acum ajungem la punctul de la care a pornit acest articol. Artiştii care nu se pot deplasa din cauza unei răceli uşoare, febre sau dureri de măsea pot creea probleme pentru evoluţia trupei. Majoritatea trupelor din underground nu beneficiază de trasee lungi de concerte; majoritatea are unul, maxim două cântări pe săptămână.

Răceala nu este un impediment, ci un test pentru întreaga trupă dacă acel membru se poate dărui 100% sau dacă se poate conta pe acel instrumentist în situaţiile limită. De multe ori, un artist poate acuza boala ca un motiv de a scăpa de un contract sau de o înţelegere care nu-i convine sau care nu-i aduce suficientă satisfacţie materială. Problema rămâne însă că cea mai mare satisfacţie pentru un artist trebuie să fie să cânte pe scenă şi să încânte publicul prezent cu glasul, nota şi mesajul. Cred că un artist la început de drum trebuie să aibă mai multă răbdare în ceea ce priveşte creşterea cotei. Asta va veni oricum în timp, pe măsură ce creşte lista cântărilor din CV-ul formaţiei. Un artist bazat, care se bucură de o oarecare popularitate ar trebui să aibă deja un impresar sau manager care să ştie să negocieze şi să rezolve şi câştigurile şi activitatea constantă a formaţiei. Artistul trebuie să conlucreze cu reprezentantul său şi să existe încrederea reciprocă, chiar şi în momentele în care mai există şi câte o cântare mai prost plătită sau de caritate. Urcarea cotei este mereu inconstantă şi trebuie să existe înţelegere pentru o anumită fluctuaţie în onorariu, care depinde de regiune, de faptul dacă este prima dată când se cântă într-o localitate, de genul evenimentului (concert de club pe bani de bilete sau festival în aer liber cu sponsori, cu sau fără intrare pentru public, etc.).

De cele mai multe ori, când este vorba de un artist răcit care nu poate cânta cu formaţia, şi atunci când nu este vorba de o gripă grea, un virus porcin sau o stare acută de agravare a sănătăţii care cere îngrijire medicală urgentă, artistul pur şi simplu nu conştientizează responsabilitatea ce o are faţă de colegii săi, de publicul care îl aşteaptă alături de formaţia lui în oraşul unde urmează să cânte, de presa locală care aşteaptă componenţa formaţiei aşa cum a devenit ea cunoscută prin pozele din MySpace sau filmările din YouTube. Astfel, când am văzut Mes Quins la Cluj săptămâna trecută şi înloc de trei muşchetari am văzut un duet de băieţi cu o fată, nu am putut să nu public ştirea. Organizatorii au fost foarte stresaţi cu problemele ivite prin faptul că “noua” basistă avea nevoie de instrument pe care să cânte, şi, ceea ce nu era atribuţia lor în mod normal, cei de la tba Crew s-au pus să dea telefoane la cunoştinţe, prieteni şi să facă drumuri prin oraş să caute o chitară bas împrumut ca să poată avea loc concertul! Mes Quins nu mai poate fi considerată o formaţie debutantă (chiar dacă acesta a fost doar al doilea ei concert la Cluj), astfel, situaţia asta a fost una ieşită din comun şi incomodă pentru toţi. Eu îmi doresc să văd formaţia în componenţa ei integrală. Nu am stat la concert ca să nu îmi fac o impresie proastă … ar fi fost prima dată când vedeam Mes Quins Live şi de aceea am şi făcut drumul până la Booha Bar. Din respect pentru formaţie şi pentru recenzia de concert inevitabilă care ar fi urmat, am preferat să plec acasă când am aflat de problema de culise. Nu îmi pare rău, după cele povestite cu alţii care au rămas la concert, iar asta este altă dovadă a teoriei că formaţia trebuie să se prezinte pretutindeni în formula completă în care se repetă la sală.

Am văzut şi cazuri rare, excepţii care confirmă regula, a artiştilor autohtoni care au participat la concursuri şi festivaluri la noi în ţară, având febră, frisoane, luând aspirină în cameră sau la baie, bând ceaiuri cu rom, încotoşmăniţi în culise … pur şi simplu pentru că ei cred în ceea ce fac, consideră că ar dori ca asta să fie viaţa lor în adevăratul sens al cuvântului şi pentru că The Show Must Go On. TOT RESPECTUL, LOR!

  • La CZB, am fost întrebaţi de ce nu scriem de trupa X sau Y din Bucureşti.
  • La CZB am fost întrebaţi de ce nu scriem recezie la albumul NOU al formaţiei X sau Y din Bucureşti

Răspunsul este foarte simplu şi crud.

1. Nu putem să comentăm o formaţie pe care nu o vedem Live. Este exact aceeaşi problemă pe care trupele din provincie o au cu presa centrală din Bucureşti. Până nu ajung acolo să fie văzuţi, nimeni nu poate să scrie ceva despre ei, indiferent că de bine sau de rău. Din fericire, au apărut la Cluj, începând din acest an, mai multe locaţii unde se poate promova muzica cântată Live, indiferent de gen. Din nefericire, exact aşa cum se întâmplă şi formaţiilor din provincie ajunse pentru prima dată … sau primele dăţi în Capitală, nu avem încă susţinerea sau echipa numeroasă să putem acoperi toate evenimentele din Cluj. Într-un weekend pot exista 5 evenimente deosebite din diverse puncte de vedere în cinci locaţii diferite. Suntem obligaţi să alegem una dintre ele. Uneori concertul începe prea târziu, ne pierdem răbdarea şi comentăm ulterior pe baza problemelor văzute şi notate înaintea de începerea concertului. Exact la fel se întâmplă şi formaţiilor din provincie care ajung rar la Bucureşti.

2. Degeaba îşi lansează formaţia Kumm sau Byron albumul la Bucureşti (aici dăm exemple concrete de formaţii pe care CZB le apreciază), dacă aceste albume nu se găsesc în magazine la Cluj. Când a avut loc lansarea Kumm la Cluj, am fost plecat din localitate chiar în seara respectivă. Când a fost concertul Byron, nu am avut posibilitatea să stau la concert. Astfel, trebuie să aşteptăm până aceste formaţii se întorc şi sperăm că asta se va întâmpla la primăvară. Am fost la Cărtureşti (unde distribuţia lor este asigurată), dar raionul de muzică s-a reorganizat (şi personal mi se pare că s-a micşorat spaţiul pentru CD-uri, chiar dacă angajaţii magazinului au negat asta când i-am întrebat). Nu am găsit CD-urile pe raft. Vom reveni. Se amână aceste recenzii, dar ele vor fi făcute.

CITIŢI Partea 1 AICI.

https://clickzoombytes.wordpress.com/2009/12/18/byte-parerea-mea-despre-artistii-bolnavi-partea-1/

Comments
4 Responses to “Byte. PĂREREA MEA despre artiştii bolnavi. Partea 2”
  1. Tiki Horea spune:

    Maaan, this is useful. Thanks for the series 😀

  2. ionut spune:

    daca trupele vor recenzie de album ar trebui sa te contacteze si sa iti trimita, daca nu albumul, macar o copie promotionala. si asta cu macar 2 saptamani inaintea lansarii. nu?

    • ar fi de bun simt.
      cand spui BLOG, este ca un fel de stigmata … putini te iau in serios. Blog pentru unii inseamna o chestie de timp liber, vrajeala si pareri personale cu public restrans.

      it’s all a matter of time.

  3. a dude spune:

    sunt de alta parere ca ionut. CZB e in perioada de „constructie” a imaginii, ca sa zic asa. e interesul vostru sa mergeti la cat mai multe concerte si sa faceti rost de cat mai multe albume pe care sa le recenzati. tocmai ca sa poti fii luat in serios ulterior…parerea mea.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: