Byte. PĂREREA MEA despre Cultura bugetară. Partea 1

Seminarul Rencontres de Cluj

Culture et developpement local

13 – 15 mai 2010

Primăria Cluj-Napoca, Sala Mare

Joi 13 Mai.

9.00

Comunicatul primit în prealabil de la Centrul Cultural Francez

Obiectivul acestui colocviu, organizat de Centrul Cultural Francez, este de a sensibiliza aleşii locali, reprezentanţii mediului asociativ şi cetăţenii asupra rolului determinant pe care îl poate avea cultura în dezvoltarea unei regiuni, a unui oraş, sau a unui sat.

Prin intermediul mărturiilor şi a prezentării unor exemple concrete de bună practică  din Franţa, Belgia şi România, acest colocviu va atrage atenţia asupra rolului culturii ca vector de dezvoltare.

Cultura joacă un rol transversal şi structurant, deci omniprezent în toate aspectele care contribuie la dezvoltarea unei comunităţi. Depăşind domeniile tradiţionale ale artelor şi patrimoniului, ea contribuie din ce în ce mai mult la dezvoltarea economică, generând activităţi diverse, care creează noi bunuri şi servicii, şi, implicit, noi locuri de muncă, directe sau derivate.

În contextul economic actual industriile ’’creativităţii’’ deţin un loc din ce în ce mai important, oportunităţile creându-se în domenii precum: arhitectură, publicitate, editare, televiziune, internet, modă, imagini digitale…

Cultura reinventeaza funcţionalitatea spaţiilor, cum se întâmplă în cazul clădirilor industriale abandonate. De asemenea, reprezintă una dintre pârghiile procesului de integrare sociala a persoanelor sau comunităţilor în dificultate.

Insă înainte de toate, cultura reprezintă un element determinant al calităţii vietii unei comunităţi. Din acest punct de vedere este o componentă esenţială, cel mai adesea subestimată, a atractivităţii unui teritoriu, nu numai din punct de vedere turistic, dar şi al atragerii de investiţii, şi, în mod evident, al celor care trăiesc şi evoluează zilnic în acel spaţiu. Pentru administraţiile locale, investiţia în cultură nu este una fără rezultate, ci o alegere strategică, care generează efecte multiple şi în mod evident benefice pentru comunitate

Printre temele abordate în cadrul seminarului se numără:

  • Cultura, vector al imaginii şi identităţii unui teritoriu – Punerea în valoare a patrimoniului şi a resurselor locale
  • Cultura în serviciul dezvoltării economice locale
  • Cultura, factor de deschidere, de coeziune, si de inovare – Rezidenţe ale artiştilor, dezvoltare socială, spaţii abandonate cu noi destinaţii
  • Cultura, vector al imaginii şi identităţii unui teritoriu – Afirmarea identităţii: sărbători şi festivaluri

Am dat telefoane şi emailuri în prealabil ca să confirm ceea ce înţelegeam din acest comunicat: faptul că Primăria este deschisă să stea la discuţii cu presa şi cei adunaţi în sală la acest seminar să răspundă la întrebări şi să poarte un dialog despre dezvoltarea culturală a oraşului? Mi s-a răspuns afirmativ, şi că dialogul cu presa va avea loc în jurul orelor 10.30.


Protocolari, dar fără bun simţ, oficialii adunaţi din obligaţie la acest meeting cu presa şi reprezentanţii Centrului Cultural Francez Cluj (CCF) au adoptat o atitudine de intangibilitate, deşi în proiect şi în comunicatul de presă trimis de către organizatori (CCF) se înţelege faptul că ar fi vorba despre o discuţie deschisă (un schimb de păreri) cu edilii oraşului despre activitatea culturală din localitatea noastră.

Am încercat să adun persoane implicate în activitatea scenei alternative clujene: artişti, organizatori … în zadar. La întâlnirea de la Primărie am fost doar eu (de la CZB.ro) şi un reprezentant de la TBA Crew. Deci, chiar dacă există posibilitatea de a ajunge în faţa unor persoane care împart bugete şi aprobă proiecte, nu putem fi uniţi pentru a prezenta un punct de vedere şi pentru a obţine drepturile fireşti unei societăţi europene din partea edililor pentru sprijinul şi promovarea scenei muzicale alternative locale.

Ne-am dus ca să atenţionăm asupra faptului că există o comunitate largă de artişti la Cluj, ignorată complet de către politicieni, deşi sunt copiii oraşului ce îl conduc.

Eu am fost de patru ori la Primăria din Cluj-Napoca între 2000 şi 2008 cu diverse proiecte, cu cereri de audienţă, cu scrisori depuse la secretariat – toate în acelaşi scop: de a convinge că există o scenă muzicală alternativă cu mare potenţial, ignorat de cei care în primul rând ar trebui să sprijine activitatea lor.

TOATE aceste proiecte şi cereri de audienţă şi scrisori au fost refuzate într-un mod mai mult (am primit o scrisoare semnată de fostul primar Emil Boc la un moment dat în care mi se explica că în primul rând problema care trebuie rezolvată acum este sediul pentru Filarmonică … asta se întâmpla acum 4 ani … iar sediul încă nu este rezolvat) sau mai puţin brutal (pe vremea lui Gheorghe Funar, am fost pasat mai departe, la Vice-Primari sau la dl. Cristofor de la Departamentul Cultural al Primăriei, persoane care practic nu au putere de decizie, ci sunt angajaţi pe post de executanţi).

Birocraţia mi-a înecat speranţele şi am încetat să mai sper că Primăria Cluj s-ar putea implica în proiecte de susţinere şi promovare a scenei locale alternative, care este din ce în ce mai efervescentă la Cluj.

Respectul cuvenit celor din sală nu a existat. În frunte cu Primarul, odată ce şi-au încheiat speech-urile scrise frumos de secretare şi alţi subordonaţi (acelaşi comentariu este valabil chiar şi pentru invitaţii străini deoarece toţi îşi citeau temele de pe foi; contactul ocular cu publicul din sală a fost aproape inexistent), oficialii nu s-au scuzat şi nu au spus nimic la plecare, deşi fiecare avea microfonul lui!).

Am aflat ulterior că era vorba de o dezvelire de statuie în judeţ … sau aşa ceva … despre care nu se ştia din timp (adică, sculptorul a dat telefon la Primărie şi a zis: gata, am terminat: puteţi veni, iar Primarul a zis ceva de genul: bine, nu avem nimic mai bun de făcut, vedeţi că vin cu opt prieteni!). În goana după bani, nu se mai respectă valorile adevărate care au făcut ca acest oraş să crească în timp.

În poză îi vedem (de la stânga la dreapta) pe:

  • Pascal Fesneau. Prezentatorul de limbă franceză
  • Bernard Houliat. Directorul Centrului Cultural Francez Cluj
  • Fabienne Reuter. Şeful delegaţiei Wallonie-Bruxelles la Bucureşti
  • Matyas Szilagyi. Consul general al Ungariei la Cluj-Napoca
  • Sorin Apostu. Primarul oraşului Cluj-Napoca
  • Henri Paul. Ambasadorul Franţei în România
  • Alin Tişe. Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj
  • Hunor Kelemen. Ministrul Culturii şi Patrimoniului naţional
  • Vasile Cozma. Subprefectul Judeţului Cluj

În proiectul prezentărilor este trecut Jolidon, care produce lenjerie intimă… legătura cu cultura pare a fi faptul că modelele sunt concepute în ateliere la Universitatea de artă

Şi cam aşa va evolua şi discuţia pe tema culturii la Primăria din Cluj.Napoca.

CITIŢI PATEA 2 MÂINE LA CZB

Comments
One Response to “Byte. PĂREREA MEA despre Cultura bugetară. Partea 1”
Trackbacks
Check out what others are saying...


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: