Zoom. INTERVIU. Ducu Bertzi

Mâine, Ducu Bertzi cântă în cadrul unui Festival de muzică Folk la Ipoteşti.

Cu această ocazie, publicăm INTERVIUL. Ducu Bertzi realizat în 3 iunie la

Irish&Music Pub. Joia de Folk. 21.10

CZB: Am văzut o filmare pe YouTube unde spuneaţi că v-a deranjat faptul că Paula Seling a cântat la o petrecere cu manelişti … ce părere aveţi de ea acuma, după ce a câştigat pentr România la Eurovision?

Ducu Bertzi: Participarea ei la Eurovision a fost ca şi un câştig pentru noi. Eu am dat un interviu şi am răspuns legat de părerea mea despre apariţia Paulei în zona Manelei şi a fost interpretat greşit răspunsul meu. Nici nu vreau să mă întorc la acest subiect. Nu acel subiect este important, ci ce a făcut ea acuma la Eurovision, iar eu consider că pentru noi a fost un câştig Finala aceasta, mai ales că s-a văzut clar că în general voturile au fost direcţionate, ca să folosesc un termen ponderat. Am şi o explicaţie în acest sens. Deja, când se anunţau voturile, în Piaţa centrală din Hamburg s-au adunat 50.000 de oameni în faţa unor ecrane în aer liber, deci într-un fel era o victorie care se anunţase cumva cu câteva ore înainte de finala propriu-zisă, din moment dat ce populaţia s-a adunat acolo. Nu cred că toate ţările cu şanse au avut în seara respectivă oameni adunaţi în pieţele oraşelor. Mi se pare că s-au mai adunat oameni în Piaţă la Dortmund sau la Dusseldorf.

De aceea am semne de întrebare privind corectitudinea voturilor finale.

CZB: Germania susţine economic aproape întreaga Comunitate europeană.

Ducu Bertzi: Sigur că da. Toată lumea e datoare Germaniei. Germania este foarte puternică. Europa depinde de puterea economică a Germaniei.

Nu este prima dată când se întâmplă treaba asta, când se alege un căştigător prin vot la un astfel de concurs.

Tocmai de aceea sunt cu atât mai preţioase punctele adunate de Paula Seling şi de Ovi Cernăuţean, fiindcă de obicei 90% din punct se dau pe relaţii geografice, sconomice şi de prietenie. Noi practicăm aceeaşi politică cu Republica Moldova.

Bine că am fost pe locul 3. Bine că nu am fost pe locul 1, că dacă eram pe locul 1 nu ştiu ce ne făceam că nu aveam unde să organizăm o finală de asemenea amploare. Atunci să fii văzut ce discuţii şi probleme ar fi fost pentru că nu avem o locaţie ideală unde să se organizeze aşa ceva în România, mai ales după impresiile Paulei despre modul de organizare şi reprezentarea întregului show. Paula Seling zicea că organizarea s-a făcut la un nivel atât de înalt încât este ceva de nedescris.

CZB: Aţi lansat un DVD în aprilie 2010. Un concert Live cu Florian Pittiş.

Ducu Bertzi: Anul trecut, tot în aprilie, am lansat albumul. Anul acesta, tot în aprilie, am lansat întregul concert filmat pe DVD, pentru că pe CD-ul audio a intrat decât 68 de minute din spectacol. Durata întregului concert este de 125 de minute.

CZB: Cum s-a format legătura între Dvs. şi Florian Pittiş? Cum v-aţi cunoscut?

Ducu Bertzi: Noi ne ştiam de multă vreme; încă de pe vremea Cenaclului Flacăra. Am păstrat o relaţie de amiciţie, şi nu de prietenie, în prima fază – pentru că nu mulţi se puteau lăuda că erau prieteni cu Moţu Pittiş… datorită faptului că eu veneam din altă zonă. El era bucureştean get-beget; se învârtea în zona clubului Arhitecturii … zonă în care eu am ajuns destul de târziu. Astea sunt explicaţiile care pot să vi le dau pe moment.

După aceea, noi ne-am mai întâlnit desigur în foarte multe spectacole când el era cu Pasărea Colibri. Era un om pe care îl stimam şi preţuiam în egală măsură, cum îl apreciez şi acum. Din 2003, el nu a mai activat ca artist. A pus pe picioare Radio 3 Net în perioada respectivă.

Dintr-o întâmplare am fost invitat în Statele Unite să susţin câteva concerte. Mi s-a sugerat că nu ar fi rău dacă aş avea şi un moment de poezie, sau de divertisment în acest sens în cadrul spectacolului. Astfel, l-am invitat să vină cu mine în deplasarea aceasta la comunităţile române şi de aici a început această colaborare. Am observat că îi place şi că avea ca şi actor dorinţa să recite poezii. În formatul de la Pasărea Colibri recita destul de puţin, şi asta în funcţie de sălile unde era invitat.

Aşadar am creat un format un spectacol special de muzică şi poezie în care Moţu Pittiş se putea desfăşura aşa cum îşi dorea, în funcţie de locaţie. Am avut această colaborare cu el, cu Mihai Neniţă la vioară şi cu Marius Baţu la chitară şi la voce. Am colaborat punctual cu artiştii. Când aveam o cântare mai importantă, îl întrebam, Domnu Profesor, uite am un concert acolo; te interesează? El îşi dora mai mult să participe la spectacole în săli de Teatru unde să poată chiar să recite poezii. Din colaborarea asta, concertul de la Teatrul Naţional Bucureşti din 3 aprilie 2006 l-am înregsitrat şi filmat Live.

CZB: De ce s-a desfiinţat Cenaclul Flacăra în 1985?

Ducu Bertzi: A fost desfiinţat la ordinul Ministerului Culturii după incidentele de la Ploieşti.

La Ploieşti în 15 iunie 1985 s-a organizat un concert pe stadion. Se anunţase o furtună de vară … Adrian Păunescu, în dialogul sau cu spectatorii în timpul concertului a înţeles că spectatorii sunt dispuşi să stea chiar şi pe ploaie la spectacol. De multe ori se cânta şi dacă ploua afară; nu era o problemă asta. Am concluzionat să încheiem spectacolul la 12 noaptea, ceea ce s-a şi întâmplat, dar în momentul în care ne pregăteam să oprim spectacolul, furtuna a fost extrem de puternică … ca o furtună de vară cu căderi imense de apă în jumătate de oră care crează inundaţii. Pe acest fond, s-a încheiat Cenaclul, s-a oprit lumina pe scenă şi toată alimentarea de curent, că oricine putea să fie curentat. Într-o anumită zonă a tribunei principale, oamenii s-au grăbit spre ieşirea din stadion, ieşire care însă era ocupaată de alţi oameni car se fereau de ploaie şi de furtună. S-au călcat în picioare. Au fost 8 decese şi mulţi răniţi. A fost o situaţie îngrozitoare.

Se aştepta momentul potrivit să pună capăt Cenaclului Flacăra, care devenise deja prea periculos ca mesaj pentru regimul comunist condus de Nicolae Ceauşescu.

În această conjunctură, Cenaclul Flacăra a fost desfiinţat definitiv.

CZB: Aveţi emisiune la Radio România Actualităţi, Omul cu chitara … care este părerea Dvs. de discriminarea pieselor care conţin chitară la posturile comerciale naţionale de radio?

Ducu Bertzi: Nu ştiu dacă aş folosi cuvântul discriminare. Că este prea mult. Da, parcă este voită politica de a nu difuza deloc muzica Folk pe posturile FM. Nu ştiu de ce. Sunt 2-3 piese disparate care se mai difuzează. Parcă întâmplător se mai difuzează o Pasărea Colibri sau Florin Chilian sau Nicu Alifantis. Nu pot să spun că sunt 5 piese Folk care se difuzează pe posturile FM … fiind difuzate foarte rar. Nu ştiu care este explicaţia. Poate asta este politica posturilor FM să difuzeze doar muzică de larg consum. Deja a început şi pe mine să mă obosească repetiţia anumitor piese la infinit. Nu mai pot să stau pe un post anume mult timp, şi chiar dacă schimb posturile, ascult aproape aceleaşi piese.

Probabil asta este moda … dar ce mă surprinde plăcut dimpotrivă este apariţia multor festivaluri de muzică Folk, foarte mulţi tineri care cântă Folk – şi asta deşi radiourile naţionale nu promovează muzica Folk. Este bine că avem un nou refugiu, deoarece internetul a devenit un concurent puternic al posturilor în FM şi acolo chiar poţi să găseşti programe unde îţi poţi face propriul tău program de radio, ascultând piese de muzică Folk de la o diversitate largă de artişti şi să urmăreşti o plenitudine de clipuri Folk pe YouTube. Totuşi, o mare parte din piaţă încă ascultă posturile FM şi este păcat că se întâmplă treaba asta.

CZB: Aţi activat în grupul Song din 1977 până în 1981. Aţi avut probleme cu numele, deoarece titlul era de limbă engleză?

Ducu Bertzi: Nu cred că au fost probleme cu numele pe vremea cenzurii pentru că Mihalea a ştiut să gestioneze repertoriul formaţiei încât să nu deranjeze numele străin pe nimeni. La început (formaţia fiind înfiinţată în 1973) se promovau negro spirituals, iar pentru a dezvolta mai bine repertoriul de piese, s-au introdus piese corale de factură populară şi foarte dinamice. Astfel, s-a produs un echilibru între piesele străine din folclorul afro-american şi folclorul românesc. Spectacolele de prelucrări erau excepţionale.

Eu am avut mult, mult, foarte mult de învăţat de pe scena cu Song, de la Ion Mihalea, precum şi de pe scena Cenaclului Flacăra. Am învăţat mult acolo pentru că am intrat ca  debutant lângă nume importante ale scenei Folk la momentul respectiv. Astfel, am fost obligat să ridic ştacheta, ceea ce în mod normal se face în timp.

CZB: Cântaţi la chitară sau şi cu vocea?

Ducu Bertzi: La Song eram vocea bariton.

Byte. Ion Mihalea a fost dirijorul grupului Song, a terminat Conservatorul, dar a jucat şi în filme, fiind acelaşi cu Ioan Luchian Mihalea actorul.

Filmografie. Ioan Luchian Mihalea

  • Cine iubeşte şi lasă (1982)
  • Pădurea nebună (1982, cu numele Ion Luchian Mihalea)
  • Eu, tu şi Ovidiu (1977, cu numele Ionel Mihalea)

CZB: A existat vreun act de cenzura mai dur care v-a deranjat pe vremea comunismului?

Ducu Bertzi: Da. În general, apariţiile la televizor erau cu mare atenţie negociate. Spre exemplu, eu purtam barbă când eram în Song.

Atunci eram pus în spate de tot ca să nu fiu văzut la filmări. Când am început să apar singur, nici nu intra în discuţie să apari cu barbă. După aceea, ştiu că în ultimii ani şi faptul că purtam mustaţă era o problemă.

De aceea mi-am ras mustaţa.

Părul lung, iarăşi, trebuia prins în spate cu agrafe…

CZB: Ce părere aveţi de patriotismul fals din partea edililor actuali?

Ducu Bertzi: Patriotismul fals a fost folosit mereu, în perioadele de campanie electorală. Au fost cazuri în care s-au folosit de patriotismul fals şi în afara campaniilor. Sincer să spun, eu sunt mai european, mai deschis. Nu sunt genul de om care să afişez un patriotism exagerbat. Totodată, nu sunt genul de om care să accept să fiu călcat în picioare de alte modalităţi de exprimare. Cred că un echilibru în toate este cel mai indicat şi trebuie respectată fiecare naţionalitate. Slavă Domnului, eu m-am născut la Sighetul Marmaţiei. Acolo m-am născut, acolo am trăit şi am avut în egală măsură şi prieteni şi colegi de şcoală români, maghiari, evrei, ucrainieni. Mai târziu, la Bucureşti am văzut că se foloseşte tema asta, când vrei să aduni un număr mai mare de voturi. Cred că este o metodă, care cu timpul, cu cât ne vom civiliza mai mult, se va estompa de la sine.

Treaba asta ţine de civilizaţie.

CZB: Ce părere aveţi de faptul că cele mai multe formaţii tinere care apar acum cântă în engleză?

Ducu Bertzi: Eu îi înţeleg pentru că ei speră ca una dintre piesele din repertoriul lor, care le lansează, să fie de impact afară şi să reuşească să ajungă şi în topuri din străinătate. Asta s-a şi întâmplat deja, pe scena discotecilor. Dintr-un punct de vedere este un lucru bun pentru că astfel, proiectele acestea reuşesc să acceadă afară.

În altă ordine de idei, nu cred că este normal. Spre exemplu, la Eurovision … sigur că e bine să te înţeleagă toată lumea într-o limbă de circulaţie internaţională, dar în momentul în care tu reprezinţi o ţară, părerea mea este că trebuie să ai ceva şi din specificul acelei ţări.

CZB: În 1977 aţi lansat albumul Dor de ducă… credeţi că de aici s-au inspirat cei care au realizat un websait de informaţii despre România pentru Diaspora?

Ducu Bertzi: Poate că da… nu ştiu. E adecărat că nu era o marcă protejată, Dor de ducă, ca album – şi sună bine şi ca websait pentru Diaspora.

CZB: Aţi fost recent la Chişinău, Aţi observat o diferenţă în situaţia de acolo între 2008 şi 2010?

Ducu Bertzi: Eu am fost anul acesta ultima dată. Unii mi-au reproşat că nu am fost şi anul trecut, sau de mai mulţi ani. Eu le-am spus ceea ce spun şi acuma. Am mers cu mare drag şi o să merg ori de câte ori sunt invitat la Chişinău, dar merg ca artist şi trebuie să mă exprim atunci când au starea să mă asculte şi să mă înţeleagă.

www.ducubertzi.ro

IPOTESTI

luni 14 iunie

Festival de muzica folk

BISTRITA

sambata 19 iunie

Festival medieval

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: