Zoom. DESPRE AUTOR. Co-organizator Fete de la Musique Cluj 2000. Partea 2

Un festival neînţeles de români

Scopurile principale propuse prin organizarea Fete de la Musique, iniţial în diverse localităţi din Franţa, ulterior şi în alte ţări sunt:

  • de a dezvolta proiecte muzicale pe plan regional (această idee a venit într-o etapă istorică în care Franţa începea să se descentralizeze). În timp, asta a însemnat că evenimente şi festivaluri mai importante au început să se organizeze şi în alte oraşe din Franţa … şi nu doar la Paris.
  • de a dezvolta programe culturale de schimb internaţional (pentru diversitatea activităţilor în programul diverselor instituţii, oraşe şi regiuni)
  • pentru a ajuta în asocierea unor elemente culturale, pentru a propune proiecte culturale mai interesante
  • pentru a ajuta în asocierea unor elemente artistice, precum muzica cu arta plastică, arta stradală, dansul, fotografia şi cinemaul
  • pentru a dezvolta schimburi culturale şi artistice între mediul rural şi urban, din centrul oraşului la suburbii
  • pentru a da o şansă săracilor să îşi poată vedea artiştii preferaţi (în Franţa, evenimentele nu se organizează fără o intrare şi fără un bilet)

Fiind organizat după regulile din Franţa, problemele ce ţin de mentalitate de care m-am lovit la organizarea primei ediţii Fete de la Musique la Cluj (21.06.2000) au fost:

  • cei care cântă pe stradă sau pe trotuare sau nu au o slujbă
  • numai ţiganii cântă pe stradă
  • majoritatea artiştilor vor să fie compensaţi financiar pentru prestaţia lor, indiferent de cotă. Este greu să trăieşti din muzică în România anului 2000. Ar fi o afacere proastă să se afle că ai cântat gratis în oraş

În România, conceptul de a cânta gratis nu a prins nici la dinozauri, nici la debutanţi.

Cu timpul, s-a trecut de la trupe Live plătite prin sponsori precum BRD, Orange, etc. în zece orase din ţară (Bucureşti, Sibiu, Cluj, Timişoara, Constanţa, Braşov, Iaşi, Ploieşti, Piteşti şi Craiova) … mai mult pe schema de DJ (mai convenabili, şi fără pretenţii complicate de backline)…

De ce s-a adaptat evenimentul după mentalitatea artiştilor de la noi, şi de ce artiştii autohtoni nu au acceptat să se adapteze unor reguli de joc occidentale:

  • poate calitatea muzicii oferită de trupele debutante (fără o tradiţie muzicală comparabilă cu cei din vest şi fără o dotare tehnică corespunzătoare genurilor promovate) era sub aşteptările organizatorilor şi a publicului
  • foarte puţine formaţii şi extrem de puţini artişti au înţeles scopul acestui eveniment
  • oferind artişti recunoscuţie pe plan naţional în program aduna mai mult public în pieţe

În 2000 – 2001, artistul plastic şi organizatorul local de evenimente Florin Ştefan s-a apropiat de directorul adjunct de la Centrul Cultural Francez din Cluj, obţinând favorul de a face o şcoală de management cultural în Franţa printr-o bursă parţială acordată cu sprijinul Centrului din Cluj. După ce s-a întors din Franţa, pentru o bună perioadă de timp a deceniului trecut, Florin Ştefan a fost responsabil pentru proiectul Fete de la Musique la Cluj şi garanta desfăşurarea evenimentelor în condiţii bune la Cluj a proiectului alcătuit şi aprobat de Bucureşti… şi sunt sigur că aşa a funcţionat treaba în toate oraşele mari cu Centre Culturale şi Alianţe francofone din România.

Responsabil însemna practic că primea o listă cu nume de trupe bucureştene care aveau onorariul asigurat de sponsori. Sponsorii agreau un anumit gen de formaţii Live. Florin Ştefan avea dreptul de a selecta numele formaţiilor care urmau să cânte la Cluj în perioada 19 – 22 iunie, în funcţie de cum se organizau turneele prin ţară cu formaţiile respective.

Sonorizarea putea să fie asigurată de o firmă de la Bucureşti, deşi în ultimii ani aveam la Cluj chiar trei firme locale foarte bune de sonorizare în aer liber.

Partener media era constant … Radio Contact … înainte de a fi vândut şi transformat în Kiss FM.

Formaţiile locale aveau dreptul de a cânta în deschidere dacă se prezentau din timp cu un demo (internetul s-a implementat la noi după 2003, iar MySpace a apărut după 2005) şi dacă responsabilul local agrea genul promovat de artist. Aceste formaţii (probabil una pe oraş) cântau înainte de programul anunţat, de cele mai multe ori nu apăreau pe afişe, nu erau promovate în vreun fel, erau de sacrificiu – pentru testarea sunetului şi pentru a aduna publicul în faţa scenei, şi cântau şi GRATIS pe deasupra faţă de trupele mari invitate de la Bucureşti. Astfel, Fete de la Musique devenise doar un alt eveniment autohton organizat vara în piaţa centrală …fără mici şi bere.

În timp, şi probabil după multe insistenţe, Florin Ştefan a avut ocazia să îşi impună gusturile personale în programul naţional sponsorizat şi proiectat de la Bucureşti. Cred că cel mai amplu program a fost realizat în 2005 – 2007, când s-a organizat Fete de la Musique în 10 oraşe diferite din ţară. La ediţia din 2005, Florin Ştefan a reuşit să impună două trupe locale în traseele de concerte, în condiţii minime, la nivel de onorariu de club (şi nu de Festival), Luna amară (de care mă ocupam în acel moment) şi Kumm.

2007

Ediţia Fete de la Musique – Sărbătoarea Muzicii din 2007, s-a desfăşurat în perioada 21-23 iunie, în zece oraşe din ţară (Bucureşti, Sibiu, Cluj, Timişoara, Constanţa, Braşov, Iaşi, Ploieşti, Piteşti şi Craiova) şi a promovat doar şapte trupe şi artişti.

Voltaj a fost contractată pentru Constanţa, Braşov şi Timişoara, iar Holograf a fost la Sibiu, Cluj şi Iaşi. Alexis HK, unul dintre cei mai importanţi muzicieni ai scenei franceze actuale în Franta a fost invitat în turneu la Bucureşti, Ploieşti, Piteşti şi Craiova.

2008

Acest an a fost dedicat aproape exclusiv DJ-ilor. Centrul Cultural Francez a declarat începutul unei revoluţii muzicale … când de fapt se restrânseseră fondurile pentru eveniment, iar câteva proiecte de DJ implica mai puţine mese de servit, mai puţine camere de rezervat la hoteluri şi mai puţină bătaie de cap cu instalaţia de sunet, care la formaţiile Live este mult mai elaborată.

2009

În 2009 la Timişoara a existat o singură formaţie muzicală în program, Splash, un proiect de percuţie. Capul de afiş al evenimentului a fost …o demostraţie de circ!

La Cluj Sărbătoarea muzicii s-a organizat cu mare întârziere, în … 26 iunie, având un invitat din Franţa (no-name pentru România), cu Luna amară în deschidere.

În perioada 2007 – 2009 ştiu că cei de la Five’s şi Stage Expert, din Bucureşti, se ocupau de infrastructura proiectului, la nivel de confirmare a programului artistic şi asigurarea instalaţiei de sunet şi lumini pe traseele stabilite prin ţară.

Astfel, tot scopul evenimentului proiectat pe plan internaţional de francezi a avut o complet altă connotaţie şi mod de implementare în România.

Acest mod greşit de implementare (practic, faptul că s-a acceptat compromisul de a oferi bani formaţiilor de la bun început, ca să impună ziua de evenimente în ţară, a dat chix în momentul în care au fost tăiate bugetele de marketing ale firmelor pentru astfel de evenimente gratuite). Nu a existat nici un fel de tradiţie pentru Fete de la Musique în România, iar asta se vede acum, în 2010.

La Fete de la Musique România, faţă de La Fete de la Musique din Europa

  1. Scena locală NU A FOST sprijinită sau promovată în mod deosebit.

  2. Formaţiile DIN PROGRAMUL OFICIAL au fost aproape toate din Bucureşti şi primeau un onoraiu de Festival de la organizatori.

  3. Nu se cânta decât într-o anumită piaţă a oraşului, într-un anumit interval de ore într-o anumită zi (nu neapărat cea a solstiţiului, în 21 iunie).

  4. Nu se promova o diversitate de genuri muzicale … în anii 2000 am avut toţi parte doar de formaţii precum Voltaj, Holograf, Vama Veche, Iris, Bere Gratis, şi în mai mică măsură alte nume. Diversitatea venea prin Blazzaj la Timişoara, Kumm la Cluj sau Nicu Alifantis la Iaşi, fiecare pe zona lui de influenţă.

Nu s-a promovat niciodată o diversitate de genuri în România. Perpetuarea acestui defect se datorează moştenirii reticenţei din mentalitatea comunistă care a dăinuit 50 de ani la noi. Reticenţa la nou şi evitarea riscului experimentului în muzică – şi din partea organizatorilor şi a artiştilor – ţine deja de 20 de ani. Rezultatul este, printre multe altele, retragerea unui eveniment care în alte părţi ale europei şi a lumii, deschide urechile şi ochii publicului la o grămadă de proiecte noi şi stiluri muzicale la care altfel, lumea nu ar avea acces prin mijloacele clasice media. Acesta este de fapt scopul cultural principal pentru care ar fi fost bine ca Fête de la Musique să se impună la noi.

Ieri dimineaţă căutam informaţii pe net despre Fête de la Musique 2010 în România.

NU GĂSEAM NICIO INFORMAŢIE ÎN ACEST SENS.

Existau mai puţin de 10 articole cu acelaşi titlu:

Discoballs celebreaza La Fête de la Musique

La 10 ani după prima ediţie la Cluj, Fête de la Musique s-a restrâns doar la un singur oraş şi o singură formaţie autohtonă din ţara noastră.

Se pare că din momentul în care Europa nu ne mai dă nimic, nici noi nu mai vrem să fim în Europa.

www.fetedelamusique.culture.fr

Autor: Richard Constantinidis

20 iunie 2010

CLICK AICI SĂ CITEŞTI PRIMA PARTE

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: