Zoom. DOSAR DE PRESĂ. Iniţierea proiectului Cap de Afiş

Acestea sunt articolele apărute în presa din Cluj despre iniţiatorul seriei de concerte Cap de afiş … actualul autor al revistei muzicale on-line ClickZoomBytes, Richard Constantinidis, în toamna anului 2000.
Acum 10 ani organizam prima serie de concerte DIY la Cluj pentru scena muzicală locală, promovând formaţii debutante în primele lor concerte pe o scenă de club unde erau promovate Cap de afiş!
Ce poate fi mai frumos pentru o trupă la început de drum?

Byte. DOSAR DE PRESĂ. Access. Cap de Afiş 2. CLUJ. 18.10.2000

În prezent,

* Vasi Nani s-a mutat la Bucureşti şi a cântat la chitară o perioadă de timp cu Hara în 2003 – 2004.
* Gabi Cuceu a continuat să bată la tobe cu Ataria la Zalău, până în septembrie 2009.

Byte. ŞTIRE 2010. OCTOMBRIE. Nou club rock la Bucureşti

“Ne bucuram ca am fost invitati sa concertam la deschiderea unui nou club – CAGE – Ne incanta faptul ca se deschide o noua locatie pentru cantari live. Bucurestiul avea nevoie de asa ceva. Le uram succes noilor patroni, la cat mai multe evenimente cu muzica de calitate!”
– Balaurul, TROOPER

Byte. ŞTIRE 2010. OCTOMBRIE 16. Casting pentru teatru neconventional

Ai între 14 si 60 de ani? Te pasioneaza actoria?

Grupul de InitiativaTeatrala ArCa LuI nOe-Cluj
Organizeaza un Casting Sâmbata, 16 octombrie, la La Tzevi Pub, între orele 12:00 – 16:00

Click. SCENA INTERNAŢIONALĂ. Industria Muzicii Jazz. 2010 vs. 1980

Muzica Jazz va muri în curând.
Muzicianul Jazz se află pe cale de dispariţie.

Întrebat în 2007 despre mesajul muzicii lui, Eugen Nuţescu de la Kumm (chitarist, artist cu talent improvizatoric şi spontan pe scenă, care prin formaţia lui promovează o muzică cu elemente jazz, prin saxofonul presărat în compoziţii) a răspuns sec, zâmbind, “noi nu avem şi nu căutăm să transmitem vreun mesaj anume prin muzica noastră”.

Byte. PĂREREA MEA. Greva de la Opera Naţională Română

În timp ce Teatrul Naţional Român scoate premiere grele, dând dovadă de responsabilitate permanentă, pe partea Operei, se ţineau şedinţe de Sindicat în timpul orelor de lucru.

Greva a fost discutată din 6 octombrie şi a fost declarată luni 11 octombrie. Greva afectează bunul mers al lucrurilor, iar programul se suspendă până la rezolvarea problemei cu centrala termică.

Byte. DOSAR DE PRESĂ. Unique. PRIMUL CAP DE AFIŞ. 11 octombrie 2000

Astăzi, acum 10 ani, autorul acestei reviste on-line ClickZoomBytes, Richard Constantinidis, organiza primul concert 100% DIY din Cluj, din cadrul seriei de concerte Cap de Afiş.

Formaţia Unique a cântat la Wake Up în 11 octombrie 2000.
Aici prezentăm Dosarul de presă.

Byte. ŞTIRE 2010. OCTOMBRIE. Scorpions cântă la Chişinău

Artiştii germani vin în Moldova în preajma alegerilor prezidenţiale şi a celor parlamentare.

Niciun partid nu a anunţat oficial că ar fi implicată în finanţarea sau organizarea concertului Scorpions la Chişinău.

Byte. ŞTIRE 2010. OCTOMBRIE. Yesterdays are o solistă nouă

De ce scriem despre Yesterdays?

Yesterdays a participat la un concurs international in memoriam Jimi Hendrix.

Din circa 6.000 de piese care au concurat, a lor a intrat între primele 20!

Click-Byte. ŞTIRE 2010. OCTOMBRIE. PĂREREA MEA. Casa de Cultură a Studenţilor din Cluj se renovează, dar nu se modernizează

Lucrarile de modernizare la sala de spectacole a Casei de Cultura a Studentilor (CCS) se apropie de final, insa termenul anuntat pentru finalizarea modernizarii a depins de firma care aduce scaunele noi … de la Constanţa!

Zoom. MOMENTE ROCK. Acum 10 ani. CAP DE AFIŞ. Prima serie de concerte DIY la Cluj. Partea 2

Richard Constantinidis, iniţiatorul revistei on-line de critică muzicală CZB.ro, avea să fie primul organizator DIY la Cluj de concerte dedicate aproape exclusiv formaţiilor locale, debutante. Acum 10 ani, România era încă izolată de Europa prin viza Schengen, iar scena locală din Cluj era mult mai aproape de înţelesul real al termenului underground, fiind totodată o pepinieră fantastică pentru artiştii tineri adunaţi din toate colţurile ţării, stabiliţi temporar la Cluj, pentru a studia la diverse facultăţi.

Zoom. MOMENTE ROCK. Acum 10 ani. Prima serie de concerte de club DIY organizate la Cluj. CAP DE AFIŞ. Primăvara 2000. Partea 1.

Lucrurile au evoluat mult la Cluj în ultimul deceniu. Astăzi, înloc de trei cluburi unde se putea cânta Live în 1999, o să avem 14 în toamna 2010. Dacă în luna noiembrie 1999 au fost doar patru concerte Live de club organizate la Cluj, astăzi, pe partea de concerte DIY, există echipele locale de impresari independenţi (booking agents) BHCB, DUA, Indie Scouts, Necrogore, TBA Crew, Unusual Suspects …pe lângă alte agenţii de booking de la Bucureşti care se ocupă de mini-festivaluri şi formaţii – şi o serie de cluburi care au PR propriu şi organizează săptămânal concerte şi evenimente. În 2010, concertele şi evenimentele de teatru independent acoperă aproape toate zilele săptămânii în mod constant în cele două semestre ale stagiunii universitare.

Prima serie de concerte de club organizată în stil DIY la Cluj, Cap de afiş, a fost organizată acum 10 ani de Zulu Concerts.

Zoom. INTERVIU. Aurelian Mişan. Patron Le General. Barman campion

Aurelian Mişan (patron Le General): Da, am renunţat la Kineto-terapie în momentul în care am descoperit frumuseţea barului şi minunata lume a cocktailurilor. Mi-a placut mai mult munca în bar şi cu oamenii, pentru că e mai interactivă decat cea de kineto-terapeut.

Byte. PĂREREA MEA. Casa de cultură. De la Sală de Spectacol la Spaţiu de Afişaj.

Casa de cultură. De la Sală de Spectacol la Spaţiu de Afişaj.
Prin 2003 începe decorarea faţadei de clădire cu bannere publicitare, şi cortine pictate cu femei pe jumătate dezbrăcate. În unele luni se vede un singur banner imens, în altele sunt atârnate concomitent câte trei sau patru de la etaje diferite.

Byte. PĂREREA MEA. Casa de Cultură a Studenţilor. 50 de ani. Partea 5 din 5.

Asta se întâmplă când nu poţi avea o viziune culturală de viitor, ci doar o viziune monetară pe moment. La noi niciodată nu s-a ţinut cont de activitatea culturală alternativă pe termen lung (activitatea culturală urbană fiind un domeniu straiu şi incomod pentru cei mai mulţi edili educaţi într-un anume fel şi mutaţi la oraş în adolescenţă).

Byte. PĂREREA MEA. Casa de Cultură a Studenţilor. 50 de ani. Partea 4 din 5. Activitatea

Tradiţia Rurală vs. Scena Urbană Contemporană
Tineretul are nevoie şi acum de o alternativă muzicală, şi mă duc la concerte în cluburi mai mici, la trupe mai tinere, proaspăt înfiinţate, şi văd un public tânăr, din rândul viitorilor studenţi şi tinerilor studenţi, care apreciază, caută şi vrea să asculte şi să aibă acces la acest gen de muzică.

În acelaşi timp, văd Casa de Cultură a Studenţilor promovând dansurile populare ale Ansamblului Mărţişorul, cu care se organizează chiar şi turnee internaţionale prin oraşe înfrăţite din Europa de vest…

Byte. PĂREREA MEA. Casa de Cultură a Studenţilor. 50 de ani. Partea 3 din 5. Artă pentru Bani

Eu, clujean fiind de 23 de ani, am auzit doar de Ansamblul folkloric „Mărţişorul”; am auzit de Trupa de teatru „Imago”, Ansamblul de jazz „Pro Jazz Napocensis”… iar de Black Piano (singura trupă care foloseşte cuvântul „rock” în definirea genului) ştiu numai de pe afişele semestriale ale evenimentelor de promovare a trupelor care repetă la Casa de Cultură.

PĂREREA MEA. Casa de Cultură a Studenţilor. 50 de ani. Partea 2 din 5. Cladire. Istoria

În 20 de ani, Casa de Cultură a Studenţilor este privită de toţi ca un monolith capitalist care cere bani de chirie pentru o sală incomodă, demodată, care nu oferă condiţiile potrivite nici pentru un concert de rock, nici pentru un concert de folk … ce să mai zic aici despre noua modă a DJ-ilor?

Casa Studenţilor trebuia de mult să scoată cuvântul Cultură din nume.

Casa nu mai aparţine nici Studenţilor.

Zoom. INTERVIU. Răzvan Slama. Prima Linie. Turnu Severin

Trupa s-a format destul de banal la Petroşani în 1982.
Adica stateam noi asa pe ginduri la o masa in camin si unul a zis…Hai sa facem o trupa! Zis si facut…Hai! A fost un fel de Severinul intilneste Valcea. Severinul prin reprezentanti lui, eu (Răzvan Slama) si Relu si Valcea prin Ane si Adi. Cu totii veneam oarecum din muzica, aveam acelesi gusturi si cam aceleasi idealuri. Apoi din mai multe permutari succesive s-a sedimentat formula asta: Razvan Slama [chitara, clape, trompeta, voce], Relu Vatuiu [bass, vioara, voce], Ane Dumitrescu [tobe, chitara, voce] si Adi Leganaru [clape, chitara, vioara, voce].
Cred ca deja ti-ai facut o idee despre ce faceam noi [muzical vorbind], nu?

Byte. PĂREREA MEA. Casa de Cultură a Studenţilor din Cluj a împlinit 50 de ani. Partea 1 din 5

Sunt de părere că la concertele de la Casa de Cultură a Studenţilor ar veni un public mult mai divers şi în număr mult mai mare, dacă condiţiile din sală ar fi pe măsura numelui pe care încă îl mai poartă clădirea… după 50 de ani.

Click. SCENA LOCALĂ. Boston. MA (SUA. 1980-1990)

Pentru un exemplu de scenă locală sănătoasă, am căutat formaţiile de oarecare succes internaţional care s-au lansat în cluburile oraşului Boston (din statul american Massachussetts) la jumătatea anilor 80.

Exemplul cu Boston ar putea fi la fel de valabil pentru Cluj, Iaşi, Timişoara … dacă ar exista mai multă deschidere din partea organizatorilor pe plan local şi un efort minim de susţinere din partea firmelor locale.

Zoom. MOMENTE ROCK. Legea AUDIOVIZUALULUI. Acum 10 ani în REPUBLICA MOLDOVA

Acum 10 ani în REPUBLICA MOLDOVA – Legea AUDIOVIZUALULUI a fost modificată în aşa fel încât majoritatea posturilor do radio şi de televiziune din Republica Moldova ar fi putut rămâne fără licenţe de emisie.

Click-Zoom. SCENA LOCALĂ-INTERVIU. IAŞI. Twin Arts. Răzvan Bâscă

Spre sfârşitul anilor de glorie ai rock-ului, în anii şaptezeci, am apărut pe lume în dublu exemplar la Iaşi. În deceniul următor, după unii decadent, după noi minunat, am organizat primele evenimente ce nu pot fi pomenite aici fiind neruşinat de infantile (dat foc la dulap cu acetonă; topit plumb pe aragaz în scopuri alchimice; mânjit pe faţă cu cremă de ghete etc..).
Apropierea de muzică s-a făcut la propriu, o dată cu lipirea urechilor fragede de boxele ruseşti ale magnetofonului Kashtan. Azi un Pink Floyd, mâine un Creedence Clearwater Revival, hop, ne-am trezit melomani.
Prin 2000 dădeam deja buzna prin sălile de repetiţie ale diferitelor trupe locale, în căutare de senzaţii tari. În 2003, instigaţi de un prieten first class (Mihai Musceleanu, chitaristul trupei Canabis) şi ajutaţi de un mare iubitor de blues (Dan Radu, pe atunci director al Ziarului de Iaşi) am încropit primele noastre evenimente, printre care un live jazz cu Luiza Zan şi alţi muzicieni importanţi.
Împreună cu un prieten, în 2004 am copt ideea clubului Blackout, loc în care te puteai trage în poză cu Nicu Alifantis, Ioan Gyuri Pascu, Urma sau chiar Pascal Bruckner. Ieşenii isteţi dansau aici pe INXS, Phoenix sau U2, fapt ce a alimentat multe din evenimentele culturale petrecute în acel creuzet de prietenie, artă şi…dezmăţ .
Am lăsat în urmă acest copil năzbâtios şi ne-am continuat seria de evenimente pentru publicul larg dar si pentru companii private.
Astăzi ne place să credem că experienţa celor peste 90 de evenimente organizate în mai toate oraşele importante ale ţării (plus Chişinău) se dovedeşte de folos în colaborările noastre cu parteneri privaţi sau instituţii.
Twin Arts crede în calitatea actului artistic şi în profesionalismul care îl face accesibil publicului.

am fost la Iasi si am povestit cu Răzvan Bâsca despre Scena Locală …

Byte. PĂREREA MEA. Quo Vadis? …după 20 de ani?

În revista Cutezătorii, care este scrisă pentru Pionieri, pentru generaţia de copii aflată în clasa a Va – a VIIIa, singurele articole legate de muzică scot în evidenţă Festivalul Naţional Cântarea României, unde se promovează poezia, cântecul şi dansul.

Zoom. INTERVIU. Sorin Bocerean. FOILETON 4. Despre Scena de la Timisoara

Sorin Bocerean: …nu mi se pare corect fata de contribuabili ca Primariile sa aduca artisti de mare impact pe banii acestora. La fel, consider ca Statul nu ar trebui sa se implice financiar in proiecte de muzica de divertisment!!! Spectacolele trebuie sa fie pe banii platiti pe bilete, nu pe banii Statului si pe banii Primariilor, bani care in viziunea mea ar trebui directionati spre institutiile culturale de genul teatrului, a filarmonicii, a operei, dansului contemporan si clasic, artele plastice, cluburilor de copii si adolescenti, promovarea traditiilor, a sportului pentru copii si tineri etc. Mi se pare o mare nedreptate fata de organizatorii de concerte si de institutiile culturale ca cele enumerate mai sus, ca Primariile si Ministerul Culturii sa plateasca cu sume foarte mari artisti consacrati din domeniul muzicii de divertisment si chiar de folclor. Trebuie spus ca nu de putine ori, banii care trebuie sa ajunga de la Stat sau Primarii in buzunarele artistilor foarte bine platiti, trec prin mainile unor intermediari care isi iau partea in intelegere cu artistii sau chiar fara stirea lor si bineinteles fara stirea … Primariilor, ci cateodata doar a unor contopisti din jurul acestora. In timp ce oamenii strazii mor de frig, in timp ce batranii mor din cauza sistemului medical ce functioneaza pe baza unei morale desprinse parca din mijlocul junglei, in timp ce tinerii (eventual) viitori artisti fara posibilitati financiare nu pot progresa din cauza lipsei unei scene unde ar putea evolua, la spectacolele platite de Primarii se platesc artisti cu zecile de mii de euro. As fi curios sa stiu daca Primaria din Dublin plateste din banii contribuabililor prestatiile grupului U2 sau daca AC/DC canta in concerte platite de Ministerul de Cultura australian… Nu cred ca degraba politicul actual – care nu se deosebeste mult de cel anterior lui ’89, „facand legea” dupa nevoile proprii – va interzice ca banii cetatenilor care platesc taxe sa ajunga in buzunarele manelistilor si a unor cantareti cu gajul cuprins intre 2.000, 12.000 sau chiar 15.000 de euro si aceasta din cauza ca la aceste spectacole numele Primarilor se anunta aproape regulat, nu de putine ori acestia fiind MC pe scene sau la conferintele de presa din ajunul parangheliilor cu mici, bere, fasole de pomana si …ragaieli, la care toaletele ecologice sunt ocolite de o buna parte din public…

Click. FESTIVAL. Festivalul Internaţional de Chitară Transilvania

De-a lungul celor şapte ediţii precedente, Festivalul de Chitară Clasică s-a constituit ca un pol cultural de renume internaţional şi un cadru profesional de pregătire a tinerilor interpreţi, valorificând potenţialul şcolii de chitară din Transilvania. Aici se lansează, practic, cei mai străluciţi reprezentanţi ai tinerei generaţii de chitarişti din Transilvania şi din România.

Byte. PĂREREA MEA. Concertele Kumm la Cluj. 6 şi 7 august 2010

Din populaţia de 400.000 de locuitori, sau câţi or fi acum în zonă, s-au adunat 50 de persoane vineri seara pentru concertul Kumm.

50 de persoane dintr-o populaţie de sute de mii de locuitori.

Personal, consider că segmentul de populaţie care ascultă muzică alternativă este mult mai mare decât se dovedeşte la concertele de club din Cluj.

Zoom. INTERVIU. Altar la Wacken Open Air

Andy Ghost (solist, Altar): Avand in vedere conditiile de management si „showbusiness” din tara din vremea aceea, eu cred ca am reusit niste performante inedite si am reusit sa fim unde ne-a fost locul, chiar daca noi ne-am fi dorit mai mult, inspirati dupa trupele consacrate de afara.

Damian (chitară, Altar): Cu riscul sa para lipsa de modestie, cred ca Altar a creat sau incercat sa creeze un precedent prin foarte multe actiuni in cei aproape 20 de ani de activitate; pe foarte multe planuri si in diferite forme, contribuind decisiv la evolutia genului.

Teo Peter Jr. (basist, Altar): Zilele Clujului se vor desfasura in luna mai, anul viitor. In urma discutiilor purtate pe acest subiect, s-a ajuns la concluzia ca se doreste un alt format, nu cel tipic despre care vorbesti. Ramane de vazut cum se va concretiza. Eu am in vedere de mai mult timp realizarea unei gale anuale in cadrul careia sa fie prezente trupele clujene. Ar fi foarte bine daca aceasta idee se va putea materializa, eventual chiar in cadrul Zilelor orasului.

Byte. ŞTIRE. IULIE 2010. Teren pentru Festivaluri în Banat

Cei interesaţi de organizarea unui Festival în aer liber în Banat sunt rugaţi să contacteze proprietarul pentru informaţii şi poze.

Click. TEATRU TIMIŞOARA. AUĂLEU TEATRU DE GARAJ ŞI CURTE

2005. Nouă prieteni în teatru au înființat AUĂLEU TEATRU DE GARAJ ȘI CURTE, la Timișoara, cu sediul în casa unui membru, unde se dorea un spațiu teatral liber, fără constrângeri din partea oricărei forme instituționalizate, mentalități sau birocrație. Se dispunea de o curte pentru spectacolele în aer liber şi un garaj amenajat conform unei săli studio cu o capacitate de 30 de locuri.