Zoom. ZDOB&ZDUB. Voltaj

Posted by clickzoombytes on iulie 10, 2009 · 2 comentarii 

Am dorit să documentăm mai mult istoria formaţiei dinainte de venirea lui Cătălin Goia (de la Şcoala Vedetelor) la microfonul celor de la Voltaj. Am încercat să contactez foşti membri prin Google Search, MySpace, etc. Am căutat prin colecţia mea de reviste Vox Pop Rock …

Numele Voltaj este cel mai controversat şi revendicat din istoria rock-ului românesc. Numele se dovedeşte a avea o viaţă foarte agitată până în 1999. Istoria formaţiei începe prin anul 1983. De aceea în prima ediţie a cărţii Enciclopedice de formaţii Folk-Pop-Rock semnat de Daniela Caraman Fotea, din 1977, nu se face nici o referinţă la această trupă.

O altă sursă pentru istoria adevărată a formaţiei este Website-ul proiectului M.S. (fostul Harap Alb) unde cred că Doru „MS” Istudor este responsabil pentru informaţia exactă.

Byte. FOTO. Voltaj in Club A – 1982, prima componenţă. De la stânga: Adrian Ilie, Dan Cimpoeru, Nicki Dinescu, Cristi Minculescu, Rad Horaţiu. Această formulă a înregistrat Nori de hârtie.

În a doua formulă Cimpoeru şi Rad sunt înlocuiţi de Gabi Nacu şi Doru Borobeică. La finalul acestei prime perioade de activitate (1982-1983), Cristi Minculescu a făcut rocada cu vocalista de la Iris, Sanda „Zizi” Lăcătuşu.

1986.

Bucureşti. Afiş la Polivalentă. În septembrie, se combină cu câţiva membri ai grupului Quartz şi se reface Voltaj. Andrei Partoş consemnează în Săptămîna despre cele 2 zile de rock la Polivalentă pe 18-19 octombrie 1986 unde s-au adunat toate marile (şi mai micile) trupe din ţară: Adrian Ilie a apărut după o lună de repetiţii intense la Casa de Cultură cu grupul Voltaj într-o formulă nouă: Dan Mateescu (bass), Ilie Cristian (solist vocal, dianmic), Doru (încă nu i se zicea „MS”) Istudor (tobe) şi Amedeo Bolohoi (chitara). Putem vorbi de o lansare promiţătoare, organizatorii oferind formaţiei Voltaj Premiul Teatrului Tănase. Dupa încă o Polivalentă în Decembrie, Adrian Ilie anunţa, sub presiunea stress-ului, că nu mai cântă. După câteva luni, a fugit în State.

1987.

Cristi ”Porta” Marinescu vine în locul lui Adrian Ilie şi Voltaj se lansează iar în repetiţii (cam 8 ore pe zi).

Două luni mai târziu, cu un repertoriu imbogăţit, Bogdan Cristea la voce şi câteva preluări “grele”, Voltaj atacă Teatrul Tănase, un public numeros, iar Stelian, care organizase spectacolul şi era puţin reticent asupra posibilităţilor formaţei, îi felicită.

Cenzura sparge barierele media.

În vara 1987 se renunţă la repertoriul “de mare” şi se încearcă să se intre în studioul de îînregistrări. Voltaj este refuzat politicos în TVR şi Radio: “Ce cântaţi? Mda… Acum nu e nici un spaţiu disponibil, etc”.

Din fericire, apare Sorin Chifiriuc din Olanda, unde fusese cu Sfinx şi cumpărase un Teac Tascam cu 4 canale. Cu condiţia să-l plătească “în bere”, se împrumută un mixer, efecte, microfoane … şi pe Vali Andronescu şi s-au înregistrat şase piese: Arc peste timp, Zi de zi, Voi fi nou al tău, În calea norilor, Tu doar tu si Alerg (speed metal). Piesele sunt difuzate în august la emisiunea Metronom a lui Silvia Velicu, prezezentate ca imprimări radio.

Piesele nu aveau joase, dar formaţia este mulţumită, ieşind în lume cu muzica lor. Toate piesele vor intra in Top Săptămîna în cursul anului 1988.

Byte. FOTO. Martie 1988. Împreună cu noii colegi veniţi de la Iris: Eugen „Brebu” (clape) şi Doru Borobeică (bass). În etapa aceasta, despre care povestim aici, clapele nu vor avea un cuvânt greu de spus în muzica semnată Voltaj. De la stânga: Manuel, Brebu, Boro, Bogdan, Cristi Minculescu, Doru „MS” Istudor

1988. Voltaj 1, Voltaj 2, Voltaj 88.

Voltaj începuse să se mişte prin ţară. Amedeo Bolohoi se retrage pentru a reînfiinţa Quartz şi e înlocuit de Savu Manuel (la chitară). Repertoriul conţine compoziţii originale şi preluări după Iron Maiden, Ozzy Osbourne, Gary Moore, Scorpions, Van Halen.

În decembrie 1987, la Slănic Moldova, se cânta alături de Divertis, Florian Pittiş (care făcea o istorie a rock-ului), Song, Teatrul Podul şi stafia Securităţii, care o simţeai pe undeva ascultând şi pipăind.

Voltaj se întoarce victorioasă la Ecran Club şi în primăvara 1988 îi „fură” pe Boro si “Brebu” Eugen (clape) de la Iris (ei fiind nemulţumiţi de lipsa de progres la Iris).

Se înregistrează trei piese, dintre care, doar Ochii tăi rămâne în repertoriu. Se pregăteşte repertoriul pentru Litoral în mai şi la repetiţiile din Ecran Club apare Bogdan Stănescu cu sculele lui la uşă (venit să-l înlocuiasca pe Cristi ”Porta” Marinescu) la invitaţia trioului Brebu, Boro, Manu.

Doru „MS” Istudor îşi pierde răbdarea cu toate aceste schimbări de componenţă şi se disociază brusc de această acţiune. Astfel, în 1988, pe Litoral vor apare trei găşti ce cânta sub numele Voltaj.

1. Voltaj 88. “Brebu” Eugen, Doru Borobeică, Savu Manu plus Bogdan Cristea (rămas cu ei pentru că acolo era repertoriul gata, PA şi lumini) şi Florin Ionescu (tobe) se vor numi Voltaj 88 şi după ce vor schimba câteva cârciumi, petrec sezonul la Eforie Sud în diverse tensiuni şi certuri.
2. Voltaj. MS cu Porta s-au cuplat cu Cristi “Zăpadă” Ioniţă la voce, Lenţi “Chewbacca” la bass şi încă un talentat chitarist de cârciumă. Se face un repertoriu de piese într-o lună, se închiriază un sistem PA şi luminile de la Iris (plus cei 3 tehnici conduşi de Vlad Gorcinski … trupa fiind “suspendată” în această perioadă). Voltaj se înfiinţează la restaurantul Marea Neagră din Neptun.

Artiştii lipesc afişe în toată staţiunea şi se apucă de cântat.

Din când în când veneau cei de la Teatrul de Vara să se dea muzica mai încet pentru că nu nu se auzea spectacolul lor, sau suna Securitatea de la vila lui Ceauşescu să dea muzica mai încet sau chiar să oprească concertul. Dacă Preşedintele Nicolae Ceauşescu era acolo, trenurile nu foloseau sirena si nici nu mai opreau.

Odată, s-au dat două telefoane de avertisment, după care au aparut trei inşi în civil, iar unul dintre ei, colonel fiind, a scos un revolver şi i-a ameninţat pe artişti că îi va împuşca dacă nu dau boxele mai încet. Dupa ce l-au plimbat de la mixer la scenă de câteva ori (“Nu e de aici, e de acolo”) i-a ordonat sa oprească totul şi turbat s-a dus şi vis-a-vis la Teatrul de Vară unde a oprit spectacolul spunându-le organizatorilor să se descurce cum vor cu lumea din sală.

• Voltaj 3. Între timp s-a aflat că mai exista o trupă Voltaj în Mamaia, la restaurantul Modern, formată de Amedeo Bolohoi, care îşi schimbase numele din Quartz “pentru scopuri publicitare cât ţinea sezonul”.

În septembrie, Voltaj 88 se destramă şi componenţa respectivă fuzionează cu trupa lui Amedeo Bolohoi în formula: Marin Teodor (bass), Gabi „Porcus” Constantin (chitară), Amedeo Bolohoi şi Cristi „Trântoru” Ilie (voce).

Cristi ”Porta” Marinescu pleacă la Roşu şi Negru, iar în Bucureşti, Amedeo Bolohoi se retrage şi e înlocuit de Vladimir “Grilă” Negoiescu. Dupa atâtea Voltaje oamenii nu ştiau ce să creadă, astfel că se dau interviuri pe unde se poate şi se lansează un hit Cenuşă şi Diamant, care merge la radio. Se merge pe la festivaluri, iar în decembrie, Voltaj era „angajată” din nou în staţiunea Slănic Moldova, unde este introdus nou-venitul Vali “Prunus” pe bass.

1989. Noi acte de cenzură.

Neavând un impresar capabil, precum alte formaţii la momentul respectiv, sau “pile tari”, Voltaj a avut puţine spectacole şi exista o stare generală de frustare, în care, cu greu se putea lucra la material nou. Se scrie despre un singur turneu cu Krypton şi Metrock, în care arde motorul autobuzului la Iaşi, apoi se arde o parte din PA la Hunedoara şi impresarul dispare cu biletele şi restul de bani. Când aud rockerii din Satu-Mare că turneul nu mai ajunge la ei, se sparg câteva geamuri la Sala Sporturilor. Directorul din Satu Mare transmite formaţiilor să nu-l mai caute.

Vara, pe Litoral, la Mamaia, venau inspecţiile de la Consiliul „Culturii” pentru verificarea repertoriului, care trebuia să fie 90% românesc (nu conta ce piese erau trecute acolo, oricum nu se respecta lista predată pentru că pleca lumea din cârciumă). În vara 1989 apăruse ultima dibăcie: inspectorul cu decibelmetru. Omul se plimba cu un fel de contor Geiger în mână şi dacă volumul era prea tare şi nu era omenit corespunzător, oprea muzica şi facea un raport, timpanele oamenilor muncii veniti sa se distreze fiind puse în pericol. Astfel, se cânta doar de la 19 la 22 când se închideau cârciumile şi discotecile, dar turiştii, mai ales cei străini, erau în scădere dramatică, nemaigăsind condiţii de distracţie şi standardul de servire general fiind în scădere.

Vara trece, Voltaj se întoarce la Bucureşti plină de planuri, numai ca să afle că artiştii din componenţă aveau atestatele suspendate încă din August. Formaţia află asta numai când urma sa pornească toamna în turneu, şi toată logistica era aranjată (formula, transport, cazare, scule, traseu, bani), urmând să se obţină aprobarea de la Consiliul „Culturii”. Abia după Puciul din 21 decembrie, artiştii de la Voltaj află că în urma reclamaţiilor pe Litoral al unui “distins” actor s-a hotărât retragerea atestatelor pe 6 luni, pentru comportament necivilizat pe scenă, texte nepotrivite (?) şi instigarea publicului (la ce?). Activitatea de reprimare a trupelor si artiştilor (de muzică rock, în speţă) care nu erau turnatori sau nu aveau pile tari începuse, şi deja loviseră în Iris, Compact şi Gil Dobrică înaintea Voltaj-ului.

Fiind “suspendaţi” nu aveau acces nici în studiourile Radio-TV, iar piesele Voltaj dispăruseră de pe post. Rock-ul era pe moarte şi campania anti-rock începută practic prin ’80-’82 începea să dea roade, iar primul disc Voltaj în componenţa care a compus piesele iniţiale nu va apare niciodată. În 1987, nu erau suficient pregătiţi, în 1988 nu dăduseră destulă şpagă, iar în 1989, când primiseră aprobarea să se intre în studio pentru înregistrarea unui album, fuseseră suspendaţi.

Iar vine toamna şi la Congresul PCR, Preşedintele Niculae Ceauşescu declara că socialismul din România va dispare “când va face plopul pere şi răchita micşunele”. Tovarăşa Elena Ceauşescu dădea aprobator din cap. Atmosfera era “electrizantă”. Impuşcatu preciza, printre altele, “să se pună accent pe muzica corală tradiţională românească, iar tineretul să mai lase video-urile”.

decembrie ’89.

Se simţea ceva în aer. Teatrul Tănase, prin Stelică, organizează un mare concert rock la Sala Polivalentă, unde este trecut şi Voltaj pe listă, după ce se obţine o derogare de la Consiliul Culturii. În 19 decembrie se cânta alături de alte trupe din ţară. La a cincea piesă Voltaj, întimp ce se cânta Nori de Hârtie, un grup de rockeri din stânga scenei începe să scandeze Timişoara! şi Jos Ceauşescu!. Luminile se aprind, iar Voltaj este poftită afară de pe scenă. Un tânăr organizator de la teatru (adus la teatru prin nepotisme şi gonit mai târziu fără probleme) ameninţa ca asta a fost ultima apariţie Voltaj vreodată! Un securist de la sală anunţa placid formaţia că au totul pe video pe camera de luat vederi a sălii (!).

1990.

După evenimentele din decembrie, apare primul sindicat al muzicienilor rock-pop-folk numit Metronom. Acolo se pune din nou problema atestatelor, demonstrând că oamenii nu învăţaseră nimic din Epoca de Aur.

Voltaj înregistrează piesa Erou, dedicată Mareşalului Antonescu, care se va da la TVR o singură dată (la emisiunea lui Petre Magdin), postul naţional de radio refuzând să o difuzeze vreodată pentru că “nu e momentul”. Se încearcă să se rezolve orele de studio pentru primul album Voltaj, dar artiştii tot nu reuşesc să forţeze mâna destinului.

Vara asta, Voltaj cântă la Neptun. La formula trupei participă Cristina (voce, ex-Adagio) şi Dan “Candoi” Tufan (clape). Acolo hotărâm cooptarea lui Cristi Luca, care era cu Metrock la restaurantul Tismana.

Byte. FOTO. Voltaj in vara anului 1990. De la stinga Doru „MS” Istudor, Vladimir „Grila” Negoescu, Vali „Prunus”, Gabi „Porcus”, Cristi „Trintoru”.

1991

Deziluzii, inflaţie galopantă, începe exodul românesc peste hotare, minerii fac legi proprii sub zâmbetul preşedintelui.

Voltaj cântă în Piaţa Revoluţiei pentru Alianţa Civică în faţă la 20.000 persoane, fiind prima dată când îşi asociază numele cu un partid politic.

1992

Mulţi artişti pleacă în străinătate să-şi încerce norocul. Unii cântă pe vapor, în trupe de covers. Toboşarul MS, de la Voltaj, pleacă o perioadă în Anglia şi cântă acolo. La trei luni după plecarea lui, Voltaj se sparge, deşi Petrică Roşu vine în locul lui MS în spatele tobelor.

1993. a

Chitaristul din 1993, Adi Sârbu, povesteşte despre lansarea albumului de debut Pericol de moarte în ziarul Vox Pop Rock din 1997 (p.3). Cristi „Trântoru” Ilie revine ca solist vocal în 1993, el fiind solist şi în perioada 1986-91. Adi nu mai cântase cu el înainte, dar era foarte mulţumit de talentul evident şi vocea foarte potrivită stilului. Fostul toboşar, MS, era plecat deja în Anglia, dar ţinea legătura cu formaţia. Echipa era proaspăt întărită cu bateristul Paul „Pampon” Neacşu (venit de la Schimbul 3).

Albumul Pericol de moarte a avut ca prim scop restituţia pieselor care au făcut gloria acestui nume, în cei 15 ani de activitate în care, din diverse motive ce ţin de schimbări de componenţă sau de cenzura comunistă, nu au reuşit să fie adunate pe un material audio până în 1993. Acesta este un album foarte important pentru fanii genului şi istoria grupului.

Adi Sârbu: „Terminând cu această etapă, am început să gândim la viitor. Astfel, lucrăm deja la noul album, care va conţine numai piese noi. Veţi avea surpriza unei anumite schimbări de stil, pe un fundament de rock adevărat. Vom introduce tehnici moderne, în special sintetizatoare, încercând să anticipăm muzica rock a anilor viitori. Vom lucra mai atent şi la texte. Ne schimbăm concepţia de concert, începând cu ţinuta şi terminând cu jocul de scenă. Începutul a fost făcut cu Arşiţa nopţii, unde a fost invitată o dansatoare pe scenă.”

Colaborarea cu Roton continuă, sub forma unei compilaţii unde Voltaj apar cu două piese: Vise şi Omul de Zăpadă. Adi mai explică faptul că sunt două balade lejere pentru că îşi doresc ca ele să ajungă mai uşor la inima ascultătorilor.

Soarta este ironică, deoarece nici măcar Adi Sârbu nu reapare pe următorul album Voltaj, că schimbarea stilului nu este legată de muzica rock, ci de ritmurile sintetice şi că nu mai este nevoie de dansatoare, noua componenţă fiind formată predominant din animatori.

1993. b

Voltaj 88. Pregăteşte lansarea celui de al treilea album, prin casa de discuri Metropol. Piesele Linda, Gelu’ Timidu’, Uimeşte-mă şi Cântec trist erau deja promovate la Activ FM şi Tele7ABC (post radio şi post TV, ambele la Bucureşti). Toate piesele sunt compuse, ca de obicei aici, de Manuel Savu, chitaristul şi capul răutăţilor de la Voltaj 88. Membrii grupului au optat pentru o formă mai melodică de exprimare. Deja Manuel se găndea la cel de al patrulea album. Deşi artiştii sunt slobozi la gura lor cea de toate zilele, cei patru membri ai grupului Voltaj 88 nu o cultivă când vine vorba de cântat.

Byte. Voltaj 88.

În componenţă, de-a lungul anilor

• Berti „Tarzan” Barbera (voce, versurile în limba română)
• Manuel Savu (liderul formaţiei, chitară, versurile în limba engleză)
• Doru Borobeică (bass)
• Matei Bulencea (bass)
• Emanuel „Fisă” Gheorghe (clape)
• Ştefan Moisă (tobe)
• Florin „Dog” Ionescu (tobe)
• Marius Kesari (tobe)
• Cristina Andrei (voce secundară, o parte din versurile de lb. română)
• Nikki Constantinescu (manager, Electrecord)
• Ana Călin (sprijin cu versurile în limba română)

Dacă îl întrebi pe Manuel Savu, el îţi va spune că acesta este proiectul adevărat Voltaj. De aceea şi graba de a scoate primul album înaintea concurenţilor semnaţi de Roton.

Discografie.

• Sweet Angel Child (1995, în engleză)
• Obsesii (1996)
• Intrigi (1997)

1995

În decembrie 1994, Cristi Luca (chitară) şi Gabi „Porcus” Constantin (chitară) reînfiinţează Voltaj cu Gabi ca şef, el fiind cu cele mai vechi state de serviciu în trupă. În aceeaşi perioadă reapare şi Voltaj 88, iniţial tot cu numele Voltaj. Restul componenţei: Tavi Colen (voce), Valeriu Ionescu (bass), Nicky Dinescu (tobe, ex-Harap Alb).

În Dicţionarul Rock Pop Folk (Humanitas 1999, semnat de Daniela Caraman Fotea) scrie că ”toţi membrii grupului Voltaj aveau dreptul de folosinţă a denumirii” … dar de fapt, până şi componenţa iniţială trecută în carte este greşită, cu excepţia unui singur nume.

Se semnează un contract de impresariere pe 3 ani cu firma Cardinal ’93. De aceea apare logo-ul lor alături de cel de la Roton pe coperta de casetă.

1996

Într-un final, primul disc Voltaj (Pericol De Moarte) apare în 1996. La înregistrări nu participă Luca, fiind înlocuit cu câteva săptămâni înainte, pentru diverse „gafe de comportament”. Aflat încă la Londra, MS îşi sună colegii chiar când erau în studio şi află că vor trage şi câteva piese compuse de el (precum Ochii tăi).

1997.

Mamaia. Concursul Interpretare. nr. 12. Cătălin Goia

Un tip haios, însoţit de colegii lui de la Şcoala Vedetelor, convingător, dar cu o voce cam stridentă, care nu rezistă o solistică. Oricum, o prezenţă tonică.

[extras din Vox Pop Rock nr. 87-88 din 1997, p. 15]

…

Ce a urmat, cunoaşteţi din restul presei, cele mai actuale comunicate vorbind exclusiv despre aniversarea de 10 ani de activitate în componenţa actuală; website-ul Voltaj omite informaţii legate de albumul de debut sau istoria formaţiei înainte de notele de clapă şi calculator. De aceea am început investigaţia despre istoria „nescrisă” a trupei. Nescrisă în website-ul ei. Justificat, având în vedere schimbul radical de stil. Nejustificat privind fanii formaţiei dinainte de 1999, care trebuie să facă diverse asocieri cu MS, Harap Alb, Voltaj 88, ca să se găsească şi această latură din poveste în internet.

…

Byte. Doru „MS” Istudor. CV

• 1979 Avis.
• 1981 Harap Alb.
• 1982. Caro. Florian din Transilvania.
• 1984. Vali Sterian şi Compania de Sunet.
• 1986. Voltaj.
• 1999. Întoarcere în ţară. Transformă Harap Alb în M.S.

[LINK> Buna parte a articolului este extras sub formă de citate şi text inspirat din articolul semnat Doru “MS” Istudor, din Septembrie 2000, aflat în exil, la Toronto]

URMĂTORUL ARTICOL DESPRE VOLTAJ, care face parte din retrospectiva VOLTAJ, cu ocazia aniversării a 10 ani de muzică eurotrash şi 26 de ani al numelui URMEAZĂ ÎN DOUĂ ZILE.

…

Byte. MS. 1998. Harap Alb

MS reînfiinţează Harap Alb, dar pentru înregistrarea unui album care să scoată de la naftalină multe din piesele originale ale proiectului, MS mizează pe terţe persoane şi proiectul întârzie. Am prins discuţii între angajaţi la Zone Records, legate de Harap Alb, pe vremea când mergeam pe la casele de discuri din Bucureşti după albume pentru recenzi la revista la care eram angajat.

Infrastructura industriei muzicale din Romania post-comunistă nu dădea semne că ar dori susţinerea (hard) rock-ului. Oamenii de la Zone Records erau încântaţi de idee; am înţeles după reacţia lor că îl respectau pe MS pentru ceea ce a făcut şi dedicaţia lui în scena muzicii rock din anii cenzuraţi, dar de la apreciere până la o ofertă de contract … am trecut şi eu prin nenumărate situaţii unde cei de la casele de discuri din Bucureşti îmi spuneau … vai, ce bună e trupa de care te ocupi. Noi o apreciem … şi discuţia pentru un eventual contract de editare rămânea în coadă de peşte (ceea ce la Mitici este egal cu NU).

LINK> http://www.metal-archives.com/band.php?id=66466

Înregistrat sub (V), Momente Rock · Tagged with Amedeo Bolohoi, Cristi Minculescu, Cătălin Goia, Doru "MS" Istudor, Harap Alb, MS, Porcus, Prunus, Quartz, Voltaj, Voltaj 88